Aminteam într-un material anterior despre Mănăstirea Sâmbăta de Sus, din judeţul Braşov, de proiectul temerar al Mitropolitului Antonie Plămădeală al Ardealului de reconstruire a ansamblului voievodal brâncovenesc în vremea regimului comunist. Astăzi, când vrednicul de pomenire ierarh ar fi împlinit 88 de ani, se cuvine să prezentăm activitatea sa ctitoricească de reconstruire a incintei mănăstirii de la poalele Munţilor Făgăraş.
Sosit în Transilvania ca mitropolit în anul 1982, după doi ani de slujire chiriarhală la Buzău, unde a descoperit că Reşedinţa episcopală era ctitorie brâncovenească şi a restaurat-o, Antonie Plămădeală s-a „reîntâlnit“ cu Brâncoveanu la Mănăstirea Sâmbăta. Locul nu-i era străin. În anii â40 ai secolului trecut, în timpul studenţiei, îşi petrecea vacanţele în acest aşezământ. După decenii, avea să revină în calitate de chiriarh. Într-un cuvânt de învăţătură rostit la hramul din anul 1996, Mitropolitul Ardealului mărturisea: „Mănăstirea o cunoşteam demult, studenţia mi-o făcusem la Sâmbăta, toate vacanţele. O cunoşteam şi îmi era foarte dragă, încât atunci când am venit ca mitropolit al Transilvaniei cea dintâi vizită – după ce am vizitat monumentul lui Şaguna de la Răşinari – a fost la Mănăstirea Sâmbăta, unde mi-am regăsit cumva tinereţea, adolescenţa. Propriu-zis, în clipa aceea mi-am pus în gând şi mi-am zis: dacă într-o zi va fi posibil, va trebui să restaurez Mănăstirea Sâmbăta. Era cumva şi leagănul formaţiei mele spirituale. Multă vreme n-am îndrăznit. Regimul trecut nu permitea asemenea lucruri. Am îndrăznit tocmai atunci când era mai puţin indicat să îndrăznesc“.
Mai multe detalii în “Ziarul Lumina”.
