Sâmbătă, 4 aprilie 2015, sute de credincioşi din municipiul Buzău, însoţiţi de preoţii lor, au participat la tradiţionala procesiune organizată în ajunul sărbătorii Floriilor, după cum ne-a precizat Dragoş Olteanu.
Evenimentul a început prin săvârşirea slujbei Acatistului Intrării Domnului în Ierusalim, la biserica „Eroilor“, urmată de rugăciunea de binecuvântare a stâlpărilor. În continuare, pelerinii – purtând în mâini ramuri de salcie şi icoane – au pornit, în procesiune, de la biserica „Eroilor“, pe bdul Unirii, spre Catedrala arhiepiscopală „Înălţarea Domnului“ şi „Sfinţii Trei Ierarhi“. Lor li s-au adăugat alte grupuri de credincioşi la biserica „Sfinţii Îngeri“ şi la Catedrala copiilor „Sfântul Mucenic Sava“. Toţi aceştia au fost întâmpinaţi, în pridvorul Catedralei arhiepiscopale, de Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Ciprian, care a oficiat slujba de sfinţire a icoanei praznicului şi de binecuvântare a pelerinilor, apoi a rostit un cuvânt de învăţătură.
„Pelerinajul, procesiunea sau litania, aşa cum este termenul în limba greacă, reprezintă o formă de mărturisire a credinţei pe care o împărtăşim. Noi nu avem o credinţă singulară, ci împărtăşită de foarte mulţi oameni, care au dreptul să o arate în public, pentru că societatea în care trăim este şi ea eminamente o societate creştină. De aceea, oriunde mergi, într-un sat sau o localitate, este imposibil să nu găseşti o biserică sau un locaş de cult, oricât ar fi el de modest, întrucât locaşul de rugăciune constituie punctul nostru de atracţie în jurul lui Dumnezeu şi al celor sfinte. Prin urmare, pelerinajul sau procesiunea la care dumneavoastră aţi participat în Sâmbăta lui Lazăr, în ajunul praznicului Floriilor, este o chemare din partea Bisericii, ca să vă mărturisiţi credinţa strămoşească şi, totodată, de a vă arăta solidaritatea, că sunteţi uniţi cu toţii în numele Mântuitorului Iisus Hristos şi al credinţei în El, ca Fiu al lui Dumnezeu întrupat, răstignit şi înviat pentru noi şi a noastră mântuire“, a spus Înaltpreasfinţitul Părinte Ciprian.
La final, a fost oficiată, în locaşul de cult, Vecernia Floriilor, iar toţi cei prezenţi s-au putut închina la icoana sărbătorii, aşezată în aghiasmatarul din faţa catedralei.
Tradiţia procesiunii organizate cu prilejul praznicului Intrării Domnului în Ierusalim a fost instituită, la Buzău, începând cu anul 2011.
În Duminica Floriilor, 5 aprilie, biserica Parohiei „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul“ din Focşani a fost neîncăpătoare pentru numărul mare de credincioşi prezenţi la slujbă. Cu acest prilej, Sfânta Liturghie a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi. În cadrul slujbei, ierarhul l-a hirotonit în treapta de preot pe diaconul George Baban, pe seama Parohiei Mănăstioara, Protopopiatul Panciu. La final, Înaltpreasfinţia Sa a binecuvântat ramurile de salcie, care au fost împărţite apoi tuturor credincioşilor. Răspunsurile la strană au fost date de Grupul psaltic misionar „Sfântul Roman Melodul“.
În cuvântul de povăţuire, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Ciprian a vorbit despre semnificaţia praznicului Intrării triumfale în Ierusalim a Domnului şi i-a îndemnat pe cei prezenţi să petreacă Săptămâna Sfintelor Pătimiri în post şi rugăciune.
„Această sărbătoare, care este îmbinată cu bucurie şi cu tristeţe, face trecerea de la Postul Sfintelor Paşti de 40 de zile, pe care l-am parcurs cu toţii, la săptămâna aceasta specială numită Săptămâna Mare a Sfintelor Pătimiri ale Domnului, când toţi credincioşii sunt chemaţi să parcurgă împreună cu Hristos drumul pătimirilor şi morţii Sale pe Cruce. Săptămâna aceasta este specială atât prin slujbele care se săvârşesc dimineaţa şi seara, dintre care cele mai cunoscute sunt deniile care încep din această seară, cât şi prin faptul că se recomandă un post mai aspru. Chiar se recomandă celor care pot să ajuneze până către seară, iar în Vinerea Mare nimeni dintre creştini nu ar mai trebui să consume nimic, ci să mediteze la dramatismul evenimentelor întâmplate atunci, pe care este bine să le retrăim şi noi duhovniceşte, în chip tainic, pentru că în felul acesta ne mărturisim sau confirmăm identitatea noastră de creştini, de fii ai lui Dumnezeu“, a precizat Chiriarhul Buzăului şi Vrancei.
Locaşul de cult a făcut parte din ansamblul fostului aşezământ monahal cu hramul „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul“, ctitorit – în anul 1661 – de domnitorul Ţării Româneşti Grigore Ghica. Mănăstirea a fost ridicată în partea munteană a oraşului Focşani, chiar lângă hotarul ce despărţea, până la Unirea din 1859, Ţara Românească de Moldova. Închisă în perioada comunistă, biserica a fost redeschisă, după 1989, şi restaurată prin strădania preotului Tudor Marin, cel care a fost ucis în sfântul locaş în vara anului 2012.
