Manastirea Bistrita, judetul Neamt, isi sarbatoreste cel de-al doilea hram
Dupa traditie, viata obstii monahale din Bistrita a inceput in timpul domniei lui Petru I Musat, in a doua parte a secolului al XIV-lea, cand s-a ridicat aici o bisericuta de lemn. In locul acesteia, Alexandru cel Bun a zidit – in 1402 – o biserica de piatra, pentru a fi necropola familiei domnesti. In 1498, Sfantul Voievod Stefan cel Mare a inceput aici ample lucrari de extindere care au fost continuate de domnitorul Petru Rares. Manastirea Bistrita are printre ctitori si pe Alexandru Lapusneanu. Pe langa mormintele lui Alexandru cel Bun si al sotiei sale, doamna Ana, manastirea adaposteste si icoana facatoare de minuni a Sfintei Ana, dar al imparatului bizantin Manuel II (1391-1425) pentru Alexandru cel Bun, in semn de recunostinta pentru buna primire de care se bucurase fiul lor Andronic in timpul vizitei efectuate de acesta in Moldova. Cultura noastra veche datoreaza Manastirii Bistrita doua lucrari fundamentale: Pomelnicul, inceput in 1407 si completat pana in secolul al XIX-lea, si Letopisetul, care se refera la perioada 1359-1506. Tot aici se afla si mormantul cronicarului Grigore Ureche. Manastirea Bistrita este renumita pentru icoana facatoare de minuni a Sf. Ana, despre minunile careia ne-a oferit mai multe detalii parintele arhim. Pavel Toderita, staretul Manastirii Bistrita si exarhul manastirilor din zona Neamt: ‘De-a lungul timpului, aceasta icoana a savarsit numeroase minuni. In 1538, Petru Rares, fiind urmarit de boierii tradatori, poposeste la Manastirea Bistrita, cade in genunchi in fata icoanei Sf. Ana cerand indurare si ocrotire. In noaptea de 18 septembrie, urmaritorii incercuiesc manastirea, dar domnitorul se strecoara imbracat in haine taranesti printre turci. O alta minune care este insemnata a avut loc in 1853, facuta cu ierom. Varnava, egumenul Manastirii Pangarati, care, imbolnavindu-se de o boala grea, a cerut monahilor sai sa se duca la Manastirea Bistrita pentru a se ruga la icoana Sf. Ana. Rugaciunea i-a fost ascultata si ieromonahul s-a insanatosit, iar ierom. Varnava a comandat un iconostas de lemn sculptat si aurit, in care a asezat icoana, asa cum se poate vedea pana astazi’.
Manastirea Sangeap Basaraba, judetul Iasi, isi sarbatoreste hramul
Manastirea Sangeap Basaraba, judetul Iasi, isi sarbatoreste astazi hramul. Mai multe informatii despre modul in care a fost marcat hramul la acest sfant lacas am aflat de la parintele staret Gavriil: ‘Cu ajutorul lui Dumnezeu, astazi, la Manastirea Sangeap Basaraba, am praznuit cel mai important hram al manastirii – Izvorul Tamaduirii, hram care este pentru noi o binecuvantare a Maicii Domnului, care este ocrotitoarea tuturor monahilor de pretutindeni. Ca in fiecare an, platoul manastirii a fost neincapator pentru iubitorii de praznuire sfanta, si cu totii ne-am bucurat si am simtit binecuvantarea Maicii Domnului in acest loc’.
Biserica ‘Izvorul Tamaduirii’ din cartierul iesean Nicolina se afla in sarbatoare
Ridicarea bisericii a inceput in anul 1997, iar in prezent se fac lucrari de constructie la sfantul lacas. Mai multe detalii despre aceasta biserica ne-a oferit parintele paroh Constantin Stoian: ‘Biserica noastra a avut de la inceput un caracter mai special, pentru ca ea se afla pe malul paraului Nicolina si au trebuit sa fie facute structuri de rezistenta deosebite, in sensul ca ne-am ocupat si de realizarea unei hidroizolatii deosebite, pentru ca nu se stie in decursul timpului cum va fi apa si care vor fi izvoarele in jurul bisericii. In acest an speram ca sa incheiem o parte din lucrarile noastre, si anume cele legate de demisolul bisericii, unde dorim sa ne mutam in aceasta toamna, probabil cu ocazia hramului Cuv. Parascheva’.
