350 de ani de la sfintirea Catedralei patriarhale din Bucuresti

Se implinesc astazi 350 de ani de la sfintirea Catedralei patriarhale din Bucuresti. Catedrala patriarhala isi are inceputurile in vremurile de pe la mijlocul secolului al XVII-lea, prin manastirea ctitorita, in 1656, de voievodul Tarii Romanesti, Constantin Serban Basarab (1654-1658). Biserica ‘Sfintii Imparati Constantin si Elena’ a fost sfintita la 7 mai 1658, de catre patriarhul Macarie al Antiohiei si al Intregului Orient, impreuna cu mitropolitul Stefan al Tarii Romanesti si cu episcopii de Ramnic si de Buzau. Sfantul locas a fost pictat pentru prima data in 1665, in timpul domniei voievodului Radu Leon (1664-1669). Acelasi domnitor a hotarat, prin hrisovul domnesc din 8 iunie 1668, ca manastirea sa devina resedinta mitropolitana. De fapt, mitropolitul Stefan isi stabilise deja aici resedinta inca de prin anul 1661. In 1925, cand Biserica Ortodoxa Romana a fost ridicata la rangul de Patriarhie, resedinta mitropolitana a devenit resedinta patriarhala si biserica mitropolitana a devenit Catedrala patriarhala. In decursul timpului, Catedrala a fost reparata, insa si-a recapatat forma initiala in urma restaurarii realizate intre 1960-1962, din initiativa patriarhului Justinian Marina. E a fost construita dupa modelul arhitectural al bisericii Manastirii Curtea de Arges, zidita de domnitorul Neagoe Basarab. Ca si aceasta, este compusa din altar si naos, inscriind in plan o forma treflata, dintr-un pronaos supralargit, sprijinit pe coloane din piatra, de sectiune octagonala, prevazute, la partea superioara, cu remarcabile capiteluri sculptate in maniera compozita si poleite, iar in elevatie prezinta aceleasi patru turle prismatice. La exterior, fatadele Catedralei sunt delimitate de jur imprejur in doua registre printr-un brau de piatra dispus cvasimedian. In pridvor, deasupra usii de la intrare, se afla icoana praznicar cu Sfintii Imparati Constantin si Elena. Pictura murala actuala, in maniera neobizantina, a fost realizata de Dimitrie Belizarie, intre anii 1932-1935, inlocuind-o pe cea de factura neoclasica a lui Nicolae Polcovnicul, din perioada 1834-1839. Icoanele imparatesti ale tamplei au fost lucrate in email de Otilia Otetelesanu, intre 1961-1964, in atelierele Patriarhiei. Moastele Sfantului Dimitrie cel Nou, asezate intr-o frumoasa racla de argint, au fost aduse in Catedrala din satul Basarabi, de pe malul drept al Dunarii, la 13 iulie 1774, de catre mitropolitul Grigorie II (1760-1787). Sfantul Dimitrie cel Nou este patronul spiritual al orasului Bucuresti, iar ziua sa de praznuire – 27 octombrie – este, in fiecare an, prilej de mare pelerinaj al credinciosilor din intreaga tara. In dreapta pronaosului se afla mormintele patriarhilor Bisericii Ortodoxe Romane: Miron Cristea (+1939), Nicodim Munteanu (+1948), Justin Moisescu (+1986) si Teoctist Arapasu (+2007).