619 ani de la sfintirea bisericii Manastirii Cozia

Biserica Manastirii Cozia, judetul Valcea, ctitorie a domnitorului Mircea cel Batran, implineste astazi 618 ani de la sfintire. Manastirea Cozia a fost ctitorita intre 1387-1388, fiind sfintita la 18 mai 1388. La inceput s-a numit ‘Manastirea Nucet’ insa, mai tarziu, a primit numele de ‘Cozia’, dupa muntele din apropiere, aflat in stanga Oltului. Cu timpul, intregul ansamblu manastiresc s-a deteriorat, fiind necesare insemnate lucrari de restaurare. Astfel, asemenea lucrari de restaurare s-au intreprins in vremea lui Neagoe Voda, cand s-a construit si fantana de sub cerdacul chiliilor de nord, cunoscuta si azi ca ‘Fantana lui Neagoe’. In vremea lui Constantin Brancoveanu, cu cheltuiala paharnicului Serban Cantacuzino, intre 1706-1707, s-a adaugat pridvorul bisericii mari, s-au reparat chiliile si s-au adaugat cerdacurile la toate cladirile din incinta. Domnitorii Bibescu si Stirbei refac si ei cladirile intre 1848-1856. Tot atunci au fost construite doua pavilioane, azi pastrandu-se numai cel din stanga, care a fost resedinta domneasca de vara. Intre 1958-1962, asezamantul monahal a fost restaurat in intregime, consolidandu-se toate chiliile si cele doua paraclise. Dupa 1970, s-a introdus incalzire centrala si biserica s-a acoperit cu tabla de arama. Biserica mare a fost zidita in plan trilobat, din blocuri de piatra cu alternanta cu randuri de caramida, partea superioara a chenarelor de la ferestre, rozetele de deasupra lor si pictura din pronaos datand din timpul lui Mircea cel Batran. Pridvorul este deschis, sustinut de patru coloane din piatra in fata si doua coloane in spate. Are o turla mare, in forma de decagon, construita pe naos. Crucea de pe turla este din timpul lui Mircea cel Batran. Biserica pastreaza policandrele daruite de Constantin Brancoveanu. In pronaos se gasesc mormintele voievodului Mircea si al monahiei Teofanei, mama lui Mihai Viteazul. Pictura bisericii a fost facuta in fresca, in 1390-1391. Aceasta s-a pastrat numai in pronaos. In naos si in altar pictura a fost lucrata tot in fresca, in 1707, cu prilejul lucrarilor de reparatii facute ansamblului monahal de pe vremea harnicului Serban Cantacuzino. In 1984-1986 a fost restaurat intreg ansamblul mural.