Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a predicat ieri la Mănăstirea Sămurcășești din Comuna Ciorogârla. În cuvântul rostit în cadrul Sfintei Liturghii, la care a participat, Părintele Patriarh a explicat înțelesurile duhovnicești ale crucii, morții și Învierii lui Hristos, așa cum reies din convorbirea lui Iisus cu Nicodim, din Evanghelia după Ioan, rânduită de Biserică a se citi în duminica dinaintea Înălțării Sfintei Cruci.
„Evanghelia ne arată, într-o formă foarte concentrată, biruința lui Hristos în jertfa Sa pe Cruce, biruință asupra morții și asupra șarpelui celui viclean, nevăzut, care este diavolul. Taina Sfintei Cruci a fost prefigurată încă din Vechiul Testament, din vremea lui Moise. Mântuitorul ne mai arată, de asemenea, că cel care crede în Hristos, Cel înălțat pe cruce prin răstignire și înălțat la ceruri prin Înviere întru slavă, primește viață veșnică”, a arătat Părintele Patriarh Daniel.
Întâistătătorul Bisericii noastre a evidențiat înțelesurile adânci ale legăturii dintre șarpele din rai, șarpele cel de aramă din pustie și Hristos Cel răstignit pe cruce, Care a schimbat moartea în Înviere și a făcut din cruce instrument de moarte vremelnică, semn al biruinței veșnice, al dobândirii vieții veșnice. Patriarhul României a evidențiat, în continuare, că „taina Sfintei Cruci este taina ascultării de Dumnezeu până la moarte. Șarpele din rai a îndemnat pe Adam și Eva la neascultare și, lăsându-se înșelați în chip duhovnicesc de șarpe, au murit sufletește, despărțindu-se de Dumnezeu prin neascultare. Mai întâi, au murit sufletește și apoi a venit moartea trupească, pentru ca trupul să nu se mai lege de lucrurile trecătoare și limitate ale lumii acesteia, ca și când ele ar fi singura și ultima realitate”.
„Sfinții Părinți au văzut în moarte nu numai plata păcatului, așa cum o vede Sfântul Apostol Pavel, ci și o pedagogie dumnezeiască, o înțelepciune divină, exprimată chiar în rugăciunile de dezlegare de la înmormântare”, a spus Patriarhul nostru.
„Neascultarea lui Adam cel vechi a adus moartea ca despărțire de Dumnezeu. Hristos, noul Adam, prin smerenie desăvârșită, Se face ascultător până la moarte și încă moarte de cruce, care era moartea cea mai rușinoasă, rezervată tâlharilor. Pentru aceasta a vindecat neascultarea lui Adam din rai și a transformat moartea în biruință asupra morții. Hristos Domnul a preferat să moară, decât să răspundă la rău cu rău și la ură cu ură. El a răspuns la rău cu bine și la ură cu iertare. Prin aceasta, moartea lui s-a transformat în biruință asupra morții, pentru că el n-a murit despărțit de Dumnezeu, ci unit cu Dumnezeu Tatăl. Hristos corectează, îndreaptă, vindecă și ridică pe Adam cel căzut, și bolnav, și mort, prin neascultare de Dumnezeu”, a mai spus Preafericitul Părinte Daniel.
Această taină a șarpelui care mușcă și a șarpelui care vindecă a fost explicată și de către Sfântul Ioan Gură de Aur, în comentariul său la Evanghelia după Ioan, când spune: „Șarpele aducea moartea, șarpele vindeca. Acum însă moartea dă la moarte, în Iisus Hristos, și moartea a dăruit viață prin puterea iubirii Sale nesfârșite”.
La final, Patriarhul României a arătat importanța punerii în practică a acestor înțelesuri duhovnicești care reies din convorbirea lui Iisus cu Nicodim. „Atunci când credem în Iisus Hristos, primim putere din puterea iubirii Lui jertfelnice, putere ca să biruim ispitele și lucrarea diavolească, și primim și bucuria Învierii. Crucea are ascunsă în ea sămânța, puterea Învierii, iar Învierea arată slava Sfintei Cruci. Când suntem înconjurați de ură, de răutate din partea oamenilor, să facem semnul Sfintei Cruci și să spunem – «toate le pot cu Hristos Care mă întărește». Deci, puterea Sfintei Cruci nu este o simplă filosofie, este puterea lui Hristos răstignit pe cruce, Care așteaptă să-L chemăm, să ne vină în ajutor”, a explicat Patriarhul românilor.
Apoi, Preafericirea Sa a anunțat intenția Patriarhiei de a construi la Mănăstirea Sămurcășești un cămin pentru bătrâni, după care, împreună cu obștea mănăstirii, a vizitat atelierele mănăstirii.
( Sursa: Ziarul Lumina Nr. 208/ 8 septembrie 2008)
