La Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității ‘Aurel Vlaicu’ din Arad s-au desfășurat, în zilele de 28 și 29 aprilie, lucrările Simpozionului Național de presă bisericească intitulat ‘Calea Mântuirii’, la zece ani de la reapariție (2000-2010). Importanța pastoral-misionară și culturală a presei bisericești în Ortodoxia românească’. Întrunirea a fost organizată cu ocazia aniversării unui deceniu de la renașterea publicației pastoral-misionare ‘Calea Mântuirii’ editată de Facultatea de Teologie din Arad, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, și în prezența Înalt Preasfințitului Arhiepiscop Timotei al Aradului.
Au participat reprezentanți ai presei bisericești din București, Iași, Cluj-Napoca, Craiova, Timișoara, Constanța, Curtea de Argeș, Caransebeș și Arad, precum și profesori de la facultăți de teologie ortodoxă. Au fost susținute 19 referate care au determinat dezbateri și au creat un dialog viu între participanți. Simpozionul s-a încheiat cu o masă rotundă, cu tema: ‘Presa bisericească în Ortodoxia românească contemporană: direcții, exigențe, perspective’.
Potrivit comunicatului final al acestui simpozion, în cadrul simpozionului a fost evidențiată activitatea Centrului de Presă BASILICA și s-a subliniat importanța conlucrării misionare dintre instituțiile mass-mediei centrale și cele locale din Patriarhia Română. Din referatele susținute și opiniile exprimate s-a constatat necesitatea valorificării experienței publicațiilor bisericești din secolele al XIX-lea și al XX-lea. Un exemplu relevant, în acest sens, îl constituie publicația ‘Calea Mântuirii’, care și-a stabilit în anul 2000 programul editorial pe linia respectării tradiției presei bisericești arădene, informează ziarul „Lumina de Duminică”.
De asemenea, în cadrul întâlnirii organizate de Facultatea de Teologie Ortodoxă din Arad, în colaborare cu Centrul de Presă BASILICA al Patriarhiei Române, s-au evaluat direcțiile de bază ale dezvoltării presei bisericești în ultimii 20 de ani, identificându-se noi perspective în slujirea misionară a Bisericii.
Apreciindu-se contribuția cadrelor didactice universitare în susținerea unui jurnalism bisericesc de calitate, s-a constatat că este necesară promovarea reciprocă a publicațiilor bisericești, precum și reflectarea tematicilor stabilite de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în cuprinsul acestora, în vederea intensificării lucrării pastorale și culturale în societate.
Același comunicat final ne arată că participanții au apreciat importanța unor astfel de întruniri pentru schimbul de experiență și pentru identificarea unor mijloace și metode de abordare a noilor provocări la adresa vieții creștine de azi, drept care s-a propus organizarea periodică a unor astfel de manifestări.
Spiritualizarea actului comunicațional
Părintele consilier patriarhal Nicolae Dascălu, directorul Radio Trinitas și coordonatorul Centrului de Presă BASILICA, a subliniat rolul presei bisericești în societatea românească de ieri și de azi, descriind mai întâi care sunt funcțiile presei în general: funcția de informare, funcția interpretativă, funcția de culturalizare, funcția educativă, funcția de liant comunitar, funcția de divertisment. Referindu-se la dezvoltarea fără precedent în viața Bisericii Ortodoxe Române a presei scrise și apoi a celei audiovizuale, odată cu redobândirea libertății de credință după 1990, pr. dr. Nicolae Dascălu a menționat că în prezent există peste 100 de publicații ortodoxe care apar cu binecuvântarea ierarhilor la eparhii, protopopiate, parohii, mănăstiri, școli teologice.
Părintele consilier a subliniat apoi rolul activității Centrului de Presă Basilica, cu cele cinci componente, Radio TRINITAS, TRINITAS TV, publicațiile Lumina, Agenția de știri BASILICA și Biroul de Presă, în ceea ce privește misiunea spirituală a Bisericii în societate, dincolo de zidurile lăcașurilor de cult, constatând că mijloacele de comunicare ale Bisericii împlinesc într-un mod propriu funcțiile mass-mediei în societate, adăugând la acestea o funcție proprie, cea de-a șaptea, aceea de spiritualizare sau înduhovnicire a actului comunicațional.
Comunicarea icoanei prin audiovizual
Ciprian Olinici, director de programe al postului de Radio TRINITAS, a adus în fața auditoriului expunerea cu titlul: ‘Imnul liturgic și icoana – comunicare prin audiovizual’. ‘Primele imagini creștine care se regăsesc în catacombe și imnele liturgice care apar în secolele al II-lea și al III-lea sunt primele comunicări prin audiovizual. Sistemul audiovideo patristic este cel care urmează sistemului jurnalistic epistolar al Sfântului Apostol Pavel’, a spus dl Olinici.
Cuprinzând în sine informația memorial și frumusețea, și mai ales făcând un apel la comuniunea spirituală, pictura bisericească a fost într-un fel anticiparea mijloacelor contemporane de comunicare care își edifică identitatea prin precizia sa cultică și estetică sacră, întrucât evocă misterul prezenței harului divin și invocă persoanele sfinte.
Ciprian Olinici s-a referit la cinematograf ca artă care a valorificat într-un mod propriu valențele icoanei, nu ca simplă imagine: ‘Neaflat în legătură directă cu ritul liturgic și încă în căutare de sine, există o artă care fără a fi născută direct din sânul Bisericii se reașază cu cumințenie sub oblăduirea ei. Cinematograful este o artă încă în naștere. Ceea ce impresionează în cinematografie este faptul că aduce în prim-plan, din nou, printr-o manieră naivă, fie printr-o rigoare extremă, șocul întâlnirii ființelor și lucrurilor.’
Creștinismul ortodox este credința care valorifică în modul cel mai deplin vizualul. Atunci când îl întâlnesc pe Hristos Mesia, oamenii își argumentează afirmațiile prin probe vizuale, nu doar auditive. Televiziunea Bisericii are datoria de a se inspira din raportul dintre imagine și icoană. Dacă imaginea își definește realitatea în raport cu ceea ce este, icoana devine o cale către ceea ce este dincolo de privirea celui reprezentat, a subliniat directorul de programe al Radio Trinitas.
Misiunea Bisericii prin presa scrisă
Prin referatul cu titlul ‘Face Biserica misiune prin mass-media?’, Narcisa Elena Balaban, directorul editorial al publicațiilor Lumina, a arătat cum Biserica poate utiliza cu succes presa scrisă în crearea și susținerea unui dialog viu cu societatea, folosindu-se de câteva exemple din activitatea ‘Ziarului Lumina’ și a săptămânalului Lumina de Duminică, în cei cinci ani de apariție.
Abordarea societății din perspectivă creștină este una dintre modalitățile prin care ‘Ziarul Lumina’ caută să răspundă provocării de misionariat mediatic la care a fost chemată în urmă cu cinci ani. Campania ‘Lumea drogurilor nu e lumea mea’ pe care ‘Ziarul Lumina’ a derulat-o timp de aproape două luni constituie unul dintre exemplele care arată că Biserica întinde o mână de ajutor celor neinteresați de Biserică, dar aflați în mare cumpănă. Cu pași mărunți, dar siguri, intrând în lumea consumatorilor de droguri în care nu ajunge nici un mesaj de natură spirituală, prezentându-le problemele și avertizându-i astfel pe tinerii care ar fi tentați de acest viciu, lecția soluționării prin Hristos este predată cu multă discreție, asemenea Sfântului Apostol Pavel care atunci când le-a vorbit atenienilor din Areopag nici măcar nu a pronunțat cuvântul Hristos, ci li s-a adresat acestora pornind de la un fapt familiar lor, a spus Narcisa Balaban.
Presa bisericească – expresia conștiinței de sine a Ortodoxiei
În cadrul simpozionului, părintele Marius Florescu din partea Biroului de presă al Arhiepiscopiei Timișoarei, a vorbit despre presa bisericească din această eparhie, iar părintele Daniel Gligore, consilier cultural al Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, a subliniat responsabilitatea mass-mediei pentru educația tinerei generații, folosind ca exemplu publicația ‘Argeșul Ortodox’.
Dl Florin Cătălin Ghiț, redactor la revista TABOR a Mitropoliei Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, a arătat ‘Relevanța misionară a relației dintre teologie și cultură pentru presa bisericească’. Rolul unei prese bisericești care să găzduiască un dialog între cultura română și teologie ar fi de a depăși ‘complexul occidental’ care se manifestă la toate palierele vieții sociale și culturale, și care constă în sentimentul românului că este inferior față de occidental: tehnica lui nu este la nivelul celei occidentale; veniturile nu îi sunt la nivelul celor occidentale; educația, civilizația și comportamentul lui public nu se ridică la nivelul celor occidentale; nivelul lui de viață nu este la standarde occidentale.
S-ar putea spune că, în acest context mai larg, presa bisericească propriu-zisă este expresia conștiinței de sine a Ortodoxiei, a Bisericii Ortodoxe ca instituție harismatică, în cazul nostru a celei din România.
Părintele lect. dr. Nicolae Stan de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Craiova a subliniat importanța autenticității, clarității și actualității limbajului teologic în abordarea ortodoxă, iar lect. dr. Florin Dobrei de la secția ‘Teologie Ortodoxă Didactică’ din Caransebeș a Universității ‘Eftimie Murgu’ din Reșița s-a referit la ‘Frământările din Episcopia Caransebeșului din anii 1908-1909, oglindite în publicațiile ‘Telegraful Român’, ‘Biserica și Școala’ și ‘Revista Teologică”.
Cum să ai succes la public
Părintele Eugen Tănăsescu, director media al Arhiepiscopiei Tomisului, a susținut referatul cu titlul ‘Presa bisericească și chestiunea succesului la public’ prin care a reușit să definească foarte concis care sunt căile care îi pot garanta presei bisericești succesul la public. Audiența are doi factori de care trebuie ținut cont în elaborarea unui mijloc de presă: cantitatea și calitatea. Individual, nici unul din cei doi factori nu poate genera un mulțumitor succes la public. Aceasta deoarece dacă încercăm să avem succes prin cantitatea audienței, ajungem la o scădere a calității produsului furnizat, întrucât masele nu preferă calitatea. Pe de altă parte, dacă încercăm să avem succes prin calitatea audienței, vom avea o scădere a interesului maselor, ceea ce, din punctul de vedere al Bisericii, nu este util, deoarece Hristos se adresează tuturor, ca exemplu folosind pilda oii rătăcite, la care Biserica este datoare să ia aminte. Și atunci, cum rezolvăm dilema?
Răspunsul ne este dat chiar de către cuvintele Sf. Ap. Pavel: ‘Tuturor toate m-am făcut, ca, în orice chip, să mântuiesc pe unii’. (1 Cor. 2, 9) Aplicate la nivelul presei bisericești, ele pot rezolva cu succes dilema cantitate/calitate. Succesul la public presupune o percepție favorabilă a acestuia asupra produsului jurnalistic. Aceasta înseamnă satisfacerea nevoilor de informare, câștigarea unui grad de încredere în mesajul publicației și, nu în ultimul rând, nevoia de delectare, înțeleasă adeseori ca divertisment. Aceste trei lucruri nu ar trebui să lipsească nici din planul de politici editoriale al presei bisericești, este de părere părintele Eugen Tănăsescu.
Părintele dr. Pavel Vesa a făcut câteva considerații în ceea ce privește începuturile presei ecleziastice arădene, descriind rolul revistelor, ‘Speranța’ (1869; 1871-1872), ‘Lumina’, dar și ‘Biserica și Școala’ (1877-1918), precum și a Calendarului diecezan, apărut în 1880.
Locul de întâlnire al Bisericii cu membrii săi
Pe lângă un excurs istoric în ceea ce privește presa bisericească în Mitropolia Moldovei și Bucovinei, prezentat sub titlul ‘Teologie și presă scrisă în istoria Mitropoliei Moldovei, pr. asist. dr. Ionuț Istrati (redactor-șef al portalului Doxologia – Iași) a vorbit despre ceea ce va oferi credincioșilor Portalul Doxologia al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Înființat anul acesta, scopul Portalului Doxologia este de a realiza cu ajutorul cititorilor un site ortodox în care să se cumuleze coerent și sintetic o bibliotecă multimedia cuprinzătoare, un forum cultural, o bază de date misionară, teologică, patristică, canonică, liturgică, un centru de comunicare și de consiliere, o arhivă a studiilor și articolelor revistelor Bisericii, precum și conferințe, cuvinte folositoare, tratate patristice, comentarii ale Scripturii, muzică religioasă, știri ortodoxe și creștine, pagini dedicate mănăstirilor și parohiilor Arhiepiscopiei Iașilor.
Portalul devine astfel locul de întâlnire al Bisericii cu membrii săi și a creștinilor între ei, doritori de a pricepe și de a aprofunda lumina care izvorăște din Dumnezeu și se dăruiește prin Biserică tuturor oamenilor. După cum a precizat părintele Istrati, ‘suntem deschiși oricăror contribuții, materiale, comentarii, care ar putea să îmbogățească această aulă creștin-ortodoxă, în care oameni iubitori de Dumnezeu pot dărui și primi lumină din lumina lui Hristos’.
Rolul publicației ‘Calea Mântuirii’ în viața Eparhiei Aradului
În cadrul simpozionului au fost prezentate mai multe referate care au evidențiat rolul pastoral, misionar și cultural al publicației ‘Calea Mântuirii’.
În cuvântul rostit în deschiderea evenimentului, Înaltpreasfințitul Arhiepiscop dr. Timotei al Aradului a arătat că foaia ‘Calea Mântuirii’ a apărut la început ca un supliment al publicației Eparhiei, ‘Biserica și Școala’. Deși la început au fost publicații de scurtă durată, ele au avut un efect deosebit în conștiința credincioșilor ortodocși din această parte de țară. Cele două publicații, ‘Biserica și Școala’ și ‘Calea Mântuirii’, deși cea din urmă apărea ca un supliment al celei dintâi, urmează o veche tradiție publicistică în această parte de țară, fiind continuatoarele unor mai vechi publicații de aici, ‘Lumina’ și ‘Speranța’.
Pr. prof. dr. Ioan Tulcan, decanul Facultății de Teologie din Arad, a vorbit despre istoria recentă a publicației ‘Calea Mântuirii și implicațiile ei bisericești, culturale și misionare’. Înființată în perioada interbelică, apariția acestei publicații a fost întreruptă în timpul regimului comunist, reeditarea ei începând cu data de 30 aprilie 2000, în ziua de Paști. După cum a spus părintele decan, Facultatea de Teologie din Arad a conștientizat faptul că nu este suficient angajamentul didactic, academic, ci este neapărată nevoie de a pune în lumină și dimensiunea sa misionară, căci o facultate de teologie ortodoxă are și această dimensiune. Cuvântul tipărit al publicației arădene se adresa unui spectru foarte larg de cititori, preoți, credincioși, de toate categoriile. ‘Poate nu întotdeauna am reușit să ne adresăm într-o măsură echilibrată fiecărei dintre aceste categorii și poate uneori n-am făcut nici în modul cel mai potrivit’, însă redactorii acestei publicații s-au străduit să pună în lumină pentru credincioșii de astăzi comoara neprețuită deosebit de bogată a învățăturii ortodoxe, întemeiată pe revelația dumnezeiască, transmisă prin Sfânta Tradiție, dar totodată să vină cu răspunsuri adecvate, îndrăznețe și înnoitoare la provocările lumii de astăzi.
Pr. conf. dr. Mihai Săsăujan de la Facultatea de Teologie Ortodoxă ‘Justinian Patriarhul’ din București a prezentat prelegerea cu titlul ‘Calea Mântuirii (1935, 1942-1948). Semnificația unui ziar bisericesc pentru ortodoxia românească interbelică’. Foaia religioasă ‘Calea Mântuirii’ a fost editată pentru prima dată în anul 1935, între 17 februarie și 30 iunie 1935, însă după 20 de numere publicația își înceta activitatea. Șapte ani mai târziu, în anul 1942, a fost reeditată la inițiativa episcopului de atunci al Aradului, dr. Andrei Magieru, în contextul necesității unei lucrări misionar-pastorale mai susținute în rândul preoților și credincioșilor eparhiei, pentru a veni și în sprijinul ‘Școlii de Duminică’, un ‘nou mijloc de evanghelizare a credincioșilor’, având ca scop întregirea și aprofundarea cunoștințelor religios-morale, distragerea credincioșilor de la ‘distracții lumești – cârciumă, horă, petreceri străine de duhul creștinesc’, obișnuirea lor cu ‘îndeletniciri duhovnicești’, dezvoltându-se astfel ‘simțul religios și setea culturală’, și nu în cele din urmă atragerea unora dintre membrii altor culte neoprotestante (‘sectari’) la Biserica din care au plecat.
Foaia religioasă ‘Calea Mântuirii’ trebuia să cuprindă ‘material și informațiuni potrivite ca lectură’ în întrunirile bisericești săptămânale de duminică seara. În anii de apariție, ‘Calea Mântuirii’ a reprezentat un for de condamnare a ideologiei comuniste, dar și un sprijin pentru soldații români și al românilor de dincolo de Prut.
După cum a menționat părintele Săsăujan, prin ceea ce a transmis, în paginile ei, credincioșilor de la orașe și sate, publicația ‘Calea Mântuirii’ a îndeplinit un îndoit rol, bisericesc-misionar și cultural-național, într-o perioadă foarte grea, a Războiului al Doilea Mondial, și apoi în contextul schimbărilor politice neașteptate ce au urmat, care au impus pentru anii următori, o linie de orientare categorică, foarte restrânsă, redactorii și colaboratorii ei nemaiputând scrie oricând ceea ce simțeau și doreau.
Pr. drd. Vasile Pop, consilier cultural al Arhiepiscopiei Aradului, a menționat câteva repere psihopedagogice pentru predarea-învățarea Religiei în analiza publicației ‘Calea Mântuirii’ (2000-2010), iar pr. lect. drd. Filip Albu de la Facultatea de Teologie a vorbit despre actul de înființare a publicației ‘Calea Mântuirii’ prin Ordinul Circular al Episcopului Grigorie Comșa al Aradului, subliniind calitățile sale de misionar și vizionar în vremuri grele, precum și gândirea și cultura sa jurnalistică ce au stat la baza nașterii și implementării publicației ‘Calea Mântuirii’.
Despre Cateheza liturgică prin intermediul publicației ‘Calea Mântuirii’ a vorbit pr. lect. dr. Lucian Farcașiu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Arad, iar despre evenimentele bisericești locale și naționale reflectate în paginile publicației ‘Calea mântuirii’, pr. lect. dr. Gabriel Basa, de la aceeași facultate. Conf. dr. Cristinel Ioja a evidențiat direcțiile misionare reflectate în ‘Calea Mântuirii’, iar lect. dr. Caius Cuțaru a prezentat structura editorială a publicației pastoral-misionare ‘Calea Mântuirii’.
