Sute de credincioși au participat astăzi, 21 mai, de sărbătoarea „Sfinților Împărați Constantin și Elena” la hramul Catedralei Patriarhale. Slujba Sfintei Liturghii a fost săvârșită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, pe o esplanadă situată lângă Catedrala Patriarhală, înconjurat de un sobor de 10 ierarhi, preoți și diaconi.
La Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena au participat următorii ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române: Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Preasfințitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, Preasfințitul Părinte Daniil, Episcop-locțiitor al Daciei Felix, Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român din Ungaria, Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, Preasfințitul Părinte Mihail, Episcopul Ortodox Român al Australiei și Noii Zeelande, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-Vicar Patriarhal și Preasfințitul Părinte Varsanufie Prahoveanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
În cuvântul de învățătură adresat credincioșilor, după citirea Sfintei Evanghelii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre rolul pe care l-a avut Sfântul Împărat Constantin în viața Bisericii: „Sfântul Împărat Constantin a fost împărat timp de 31 de ani, din 306 până în 337. Sfântul Constantin rămâne în conștiința Bisericii ca primul Împărat roman care a dăruit libertate creștinilor prin renumitul său Edict de la Milano. Acest Edict numit și ‘de toleranță’ nu se referea în mod direct la creștini, ci dădea libertate de conștiință cetățenilor din imperiu ca fiecare să își aleagă religia pe care o dorește, în mod liber. Atunci o mulțime creștini au fost eliberați din închisori și o mulțime de păgâni au trecut la creștinism. Împăratul însă nu a fost un împărat neutru care a dat doar libertate de conștiință arătând egalitatea religiilor din Imperiu, ci el a ajutat foarte mult Biserica”, informează Radio TRINITAS.
Patriarhul României a mai precizat faptul că domnia Împăratului Constantin cel Mare a însemnat începutul unei perioade de înflorire a religiei creștine în întreaga lume și el este cel care a contribuit la formarea mentalității creștine: „Împăratul a dat o mulțime de legi cu caracter social. De exemplu, a interzis tortura, răstignirea oamenilor, avortul și a încurajat foarte mult eliberarea sclavilor. În anul 321 a generalizat duminica, această zi a Învierii Domnului, ca zi de sărbătoare în întreg imperiul. Multe alte măsuri a luat care arată că la îndemnul mamei sale, el a contribuit la educația și la formarea mentalității creștine ca nouă credință pentru tot imperiul. Creștinii se deosebeau foarte mult de păgâni prin faptul că erau oameni cinstiți, harnici și se ajutau foarte mult între ei, arătau iubire frățească față de cei în nevoi. Sfântul Împărat Constantin cel Mare nu numai că a dăruit libertate Bisericii, dar după ce au încetat persecuțiile din afară, împotriva Bisericii, a venit altă ispită, cea a dezbinărilor sau ereziilor. Atunci el s-a interesat să ajute Biserica să își mențină unitatea de credință”.
De numele Sfântului Împărat Constantin cel Mare se leagă și primul sinod ecumenic de la Niceea din anul 235: „Sfântul Împărat Constantin și-a dorit ca Episcopii din toată lumea din Răsărit și din Apus să formuleze dreapta credință în fața ereziei lui Arie care spunea că Iisus Hristos nu este Dumnezeu de aceeași ființă cu Tatăl, ci prima făptură. Și așa, la Sinodul I de la Niceea, pentru a combate învățătura greșită a lui Arie care nega dumnezeirea Fiului lui Dumnezeu, s-au formulat primele șapte articole din Simbolul Credinței. În anul 381 s-au mai formulat cinci articole despre credința în Duhul Sfânt, despre Biserică și despre învierea morților”, a mai spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Preafericirea Sa e explicat, de asemenea, de ce și mama Împăratului Constantin, Elena, este numită „întocmai cu Apostolii”: ‘Credința în Iisus Hristos pe care o avea Sfântul Împărat Constantin a fost transmisă lui printr-o educație creștină aleasă de către mama sa. Vedem aici rolul mamei în transmiterea credinței în familie, credință transmisă cu dragoste și cu înțelepciune, cu discreție, pentru că în vremea în care Constantin primea educația creștinii erau persecutați. Tatăl său Constanțiu, numit și Clor, nu era credincios ci era păgân, dar era bun la suflet și era mai tolerant cu creștinii. Deci, credința Sfântului Împărat Constantin cel Mare vine de la mama sa Elena. Atât de mult l-a influențat ea în a ajuta Biserica, încât Biserica o consideră și pe ea întocmai cu Apostolii, adică și ea trebuie să fie cinstită alături de Împăratul Constantin ca și Apostolii, pentru lucrarea lor apostolică adică misionară, pentru că ‘apostol’ înseamnă ‘trimis, misionar’, informează TRINITAS TV.
În cadrul festivității de premiere, desfășurată după Sfânta Liturghie, Patriarhul României a acordat diploma de onoare doamnei Ortansa Ionescu din București pentru sprijinul financiar acordat Arhiepiscopiei Bucureștilor: „Menționăm aportul unei doamne credincioase și anume doamna Ortansa Ionescu din București căreia îi oferim diploma de onoare ‘Sfinții Împărați Constantin și Elena’, întrucât a ajutat foarte mult la împodobirea fiecărui altar din Arhiepiscopia Bucureștilor cu noul antimis, antimisul de Praznice Împărătești care este acum gata să fie trimis la parohii. Am sfințit o mie de antimise, însă mai avem nevoi de câteva ca să le sfințim pe toate cele necesare, Mănăstirilor și parohiilor”.
