Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a prezidat conferința pastoral-misionară semestrială de primăvară a preoților din Arhiepiscopia Bucureștilor

În „Aula Magna Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, astăzi, 26 mai, în prezența Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a desfășurat conferința semestrială de primăvară cu tema „2010 – Anul omagial al Crezului Ortodox și al Autocefaliei românești”. La această conferință au participat peste 700 de preoți din Protoieriile Capitalei și din județul Ilfov. Conferința a fost precedată de Sfânta Liturghie și de slujba de Te-Deum, oficiate în Biserica Mănăstirii Radu-Vodă de Preasfințitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Radio Trinitas ne informează că primul referat din cadrul acestei conferințe, intitulat Istoria Crezului Ortodox (Simbolul Niceo-Constantinopolitan) a fost susținut de pr. prof. dr. Tache Sterea de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, în care a vorbit și despre alte mărturisiri de credință premergătoare Crezului Ortodox: „Din timpul Sfinților Apostoli au apărut scurte mărturisiri de credință numite Simboluri pe care cei care urmau să se boteze și le însușeau și le afirmau public. Cel mai vechi Simbol de Credință este cel Apostolic în care se spune ‘Cred în Dumnezeu, Tatăl Atotputernic și în Iisus Hristos, Unicul, Fiul Lui, Domnul nostru. Cred în Duhul Sfânt’. Foarte clar și precis este exprimată învățătura de credință a Treimii și în Simbolul Atanasian”.

Pr. prof. dr. Nicolae D. Necula, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, a susținut referatul Locul Crezului Ortodox în cultul ortodox (text și cântare bisericească), în care a arătat că învățăturile Simbolului de credință se regăsesc în cultul ortodox: „Simbolul de credință alcătuit la cele două sinoade ecumenice, cu cele douăsprezece articole ale sale, care sunt o sinteză viabilă a mărturisirii de credință ortodoxă, nu putea să rămână numai un eveniment istoric, ci trebuia mărturisit, propovăduit și explicat de către membrii Bisericii credincioșilor, deoarece era cea mai importantă zestre doctrinară pe care Biserica a primit-o de la sinoade[…] Credincioșii care participă la cultul Bisericii progresează prin cunoașterea adevărului de credință”. De asemenea Părintele Nicolae D. Necula a numit Simbolul de credință drept ‘cea mai scumpă moștenire pe care Biserica Ortodoxă o are de la Sinoadele Ecumenice’.

Al treilea referat, intitulat Locul Crezului Ortodox în cateheza ortodoxă (inclusiv ora de Religie și programul Hristos împărtășit copiilor), a fost susținut de părintele dr. Constantin Naclad din cadrul Sectorului teologic-educațional al Patriarhiei Române. Acesta a subliniat importanța vitală a Simbolului de Credință în educația religioasă a copiilor: „Rolul Crezului în educația religioasă a copiilor este esențial. Trebuie amintit că primele lecții din cateheză au avut ca temă explicarea Crezului, mai exact a Botezului. Drept urmare, fiecare instituție catehetică a Bisericii este legată de Crez. Printre proiectele propuse pentru anul 2010 de către Biroul de catehizare parohială din cadrul Patriarhiei Române legate de consfințirea Crezului și integrate în Programul ‘Hristos împărtășit copiilor’ am avut și organizarea Concursului de Oratorie creștină ‘Crezul meu'”.

Ultimul referat a fost susținut de părintele lect. dr. Gheorghe Holbea, Consilier Patriarhal în cadrul Sectorul teologic-educațional al Patriarhiei Române și s-a numit Crezul Ortodox în dialog cu alte Biserici Creștine (problema adaosului Filioque) în care a arătat, printre altele, că adaosul Filioque anulează învățătura Părinților Răsăriteni (în special Părinții Capadocieni) despre Monarhia Tatălui, potrivit căreia principiul în Sfânta Treime nu este Ființa, ci Persoana Tatălui care naște din veșnicie pe Fiul și purcede din veșnicie pe Duhul Sfânt. Pornind de la această teologie a Părinților, marele nostru teolog Părintele Stăniloae a arătat că această învățătură are consecințe eclesiologice și misionare. Valorizând persoana, Biserica devine icoană a Preasfintei Treimi. Fiecare persoană umană este unică și irepetabilă și are o valoare incomensurabilă, absolută, în fața lui Dumnezeu. Așa cum în Sfânta Treime fiecare Persoană divină posedă integral Ființa dumnezeiască, la fel și în iconomia divină fiecare persoană umană posedă integral ființa umană în unicitatea sa. Spre deosebire de ideologiile occidentale care au vorbit despre umanitatea abstractă, sacrificând persoana concretă, transformând uneori persoana umană într-un element de statistică, Biserica Ortodoxă, în lumina teologiei Sfinților Părinți, valorizează persoana umană arătând că umanitatea consistă în fiecare persoană umană concretă, că drama fiecărei persoane este drama întregii umanități. Prin această învățătură se poate salva omul între două extreme la fel de periculoase: individualismul și colectivismul.

La finalul conferinței de astăzi, după susținerea celor patru referate, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a ținut un cuvânt prin care a subliniat importanța Crezului Ortodox în viața Bisericii, dar și în viața credincioșilor.

Preafericirea Sa a arătat că Dumnezeu este iubire pentru că este Treime de Persoane: „Dumnezeu este iubire pentru că este Treime. Nu poate fi iubire o persoană singură veșnică, o singurătate veșnică nu poate fi o iubire veșnică. Deci, Dumnezeu este iubire pentru că este Treime de Persoane distincte, egale și nedespărțite, care se conțin reciproc și se dăruiesc reciproc. Persoanele divine nu sunt una lângă alta; noi nu ne putem imagina Taina Sfintei Treimi în afara spațiului și a timpului, dar în Sfânta Treime nu există spațiu și timp”.

De asemenea, Patriarhul României a vorbit despre crearea lumii, adevăr mărturisit în Simbolul de Credință: „Lumea a fost creată de Dumnezeu Treime pentru a participa la slava și bucuria veșnică a Sfintei Treimi. De ce a creat Dumnezeu lumea? Pentru a împărtăși iubirea Lui veșnică, a Persoanelor divine necreate, unor mulțimi de persoane create, care sunt oamenii. Dumnezeu a creat lumea pentru ca iubirea care se revarsă din Sfânta Treime să fie receptată, împărtășită persoanelor create după chipul Persoanelor divine. Omul a fost creat după chipul Sfintei Treimi, adică este ființă comunională. Dacă a fost creat după chipul unei comuniuni eterne, omul înseamnă că nu se desăvârșește decât în stare de comuniune cu persoanele umane și cu Persoanele divine. De aceea, când se botează copilul trebuie să primească și un nume. Are un chip și trebuie să aibă și un nume, pentru că el se botează în numele Persoanelor Sfintei Treimi și devine o persoană creată în comuniune cu persoanele divine necreate. Biserica este adunarea oamenilor în iubirea Preasfintei Treimi și are ca izvor și model de viață comuniunea de viață și iubirea Sfintei Treimi’.

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a subliniat faptul că Preasfânta Treime este singurul izvor de viață și unitate pentru Biserică: „Sfânta Treime este arhetipul după care a fost creat omul, iar Biserica nu are alt model de unitate, nici Imperiul Roman, nici o ideologie din lumea asta, ci singurul izvor de viață și unitate pentru Biserică este Preasfânta Treime. Familia când are armonie, iubire și unitate devine o icoană a Preasfintei Treimi. Prin calitatea relațiilor între persoane se dăruiește unitatea, nu prin însingurare. Într-o parohie, într-un sat, într-un cartier, când există armonie, este semnul că avem pe Sfânta Treime prezentă în noi prin harul Sfintei Treimi; la fel și în societate. De aceea un filozof rus, când a fost întrebat care este programul vostru social, a răspuns: ‘Sfânta Treime'”.

Comentarii Facebook


Știri recente

Factbox: Îmbătrânirea demografică în România

Sociologii şi demografii definesc îmbătrânirea demografică drept creşterea ponderii persoanelor vârstnice – de peste 65 de ani – în cadrul efectivului total al populaţiei studiate, în detrimentul celorlalte categorii de vârstă – tinerii şi adulţii,…