La 18 aprilie 1930, de Vinerea Mare, bisericuța de lemn veche de 300 de ani, din Costeștii Argeșului, era arhiplină de credincioșii care-l urmau pe Hristos pe drumul Crucii. Pentru că erau mulți credincioși, bătrânii i-a lăsat pe cei peste 100 de copii în interiorul bisericii să cânte prohodul, ei participând din afară. La un moment dat, lemnul construcției s-a aprins, s-a creat o busculadă și toți cei 116 credincioși din lăcaș au ars de vii. Tot tineretul satului Costești a murit în acest incendiu. Un singur lucru a rămas neatins. A fost Sfânta Evanghelie găsită sub trupul preotului slujitor. Evenimentul a creat o impresie extraordinară la nivelul întregii țări, regina Maria și principele moștenitor Mihai mergând în sat pentru a-i mângâia pe părinții rămași fără copii, patriarhul Miron Cristea chemând credincioșii din întreaga țară să fie materialicește alături de cei îndoliați, iar din străinătate venind o serie de ajutoare. În memoria acestora, pe locul bisericii incendiate au fost ridicate o capelă și un monument. De asemenea, între 1930 și 1932, la 2 km de locul incendiului, a fost construită o altă biserică, în stil românesc, din piatră și cărămidă, cu o intrare străjuită de coloane sculptate și cu două turle zvelte. A fost sfințită la 21 iulie 1935, cu hramul ‘Sfântul Prooroc Ilie’, în prezența patriarhului Miron, a regelui Carol al II-lea, care a participat efectiv la săvârșirea actului de târnosire, și a episcopului Nichita Duma al Argeșului. (Articol publicat în „Ziarul Lumina”, Ediția din data de 23 noiembrie 2010)
Sfințirea bisericii din Costeștii Argeșului
