Biserica Ortodoxă se află astăzi în Ajunul Bobotezei. Această zi este rânduită de către Biserica Ortodoxă ca zi de post negru. Mai multe informații despre semnificațiile acestui post și despre rânduielile liturgice specifice acestei zile aflăm dintr-un interviu publicat în ‘Ziarul Lumina’ din data de 5 ianuarie 2011 oferit de Pr. lect. dr. Vasile Crețu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București:
Preacucernice părinte Vasile Crețu, care este rostul zilei de post rânduite înaintea sărbătorii Botezului Domnului?
Există mai multe explicații pentru care ziua de 5 ianuarie este privită ca o zi de post desăvârșit în Bisericile Ortodoxe. Mai întâi de toate, este bine de știut că, în secolele IV-VI, catehumenii care urmau să primească botezul în seara acestei zile trebuiau să postească, pentru a se împărtăși. După ce se botezau, participau pentru prima dată în viață la Liturghia credincioșilor, căci până atunci participau doar la Liturghia catehumenilor. O altă explicație o găsim în Constituțiile Apostolice, unde aflăm că toți catehumenii erau datori să postească înainte de botezul lor, căci: ‘Domnul Hristos a fost mai întâi botezat de Ioan și a petrecut în pustie, iar după aceea a postit patruzeci de zile și patruzeci de nopți. Cine se inițiază în moartea Lui trebuie mai întâi să postească și apoi să se boteze’.
Până în anul 375, praznicul Crăciunului și cel al Bobotezei se sărbătoreau la aceeași dată, 6 ianuarie. Numele sărbătorii era Teofanie sau Epifanie, în virtutea faptului că atât Nașterea în trup, cât și Botezul Domnului sunt arătări ale lui Dumnezeu în lume. În această zi, Mântuitorul, care dusese viața modestă a locuitorilor din Galileea și era deci necunoscut contemporanilor, S-a arătat sau a ieșit pentru prima dată în lume, fiind arătat sau mărturisit ca Mesia, atât prin glasul lui Ioan, cât și prin glasul Tatălui din ceruri. De la această dată, Crăciunul s-a serbat la 25 decembrie, ca sărbătoare distinctă de Bobotează.
O a treia semnificație a acestei zile de post este aceea că, timp de 8 zile, începând cu data de 6 ianuarie, orice creștin ortodox poate să consume agheazmă mare, iar această agheazmă trebuie luată cu o anumită vrednicie. Ziua de 5 ianuarie devine, astfel, o zi de curățire, de asceză, de înfrânare.
Odovania praznicului Bobotezei este în data de 14 ianuarie; în perioada 6-14 ianuarie, credincioșii pot gusta agheazma mare dimineața, pe nemâncate. În afară de consumarea ei și de stropitul caselor de către preot, credincioșii mai folosesc agheazma mare la stropitul locuințelor și a lucrurilor din gospodărie, a obiectelor întrebuințate în viața de toate zilele, a ogrăzilor, livezilor, viilor și holdelor. Se mai consumă de cei bolnavi în vederea vindecării, dacă aceștia au binecuvântarea preotului.
Ce rânduieli speciale se săvârșesc în Biserica Ortodoxă în ziua de 5 ianuarie?
Din punct de vedere liturgic, în această zi se citesc Ceasurile împărătești ale Botezului Domnului (la care asistau împărații bizantini și demnitarii lor de la Constantinopol, iar la noi, domnitorii cu toată curtea și protipendada din capitala țării) și se săvârșește Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia. Când ajunul Bobotezei cade sâmbăta sau duminica, în ziua de ajun se săvârșește Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar a Sfântului Vasile se face în ziua praznicului, fără să se mai unească cu Vecernia
