În Duminica a II -a din Postul Mare, a Sf. Grigorie Palama, Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și al Strehaiei a săvârșit Sf. Liturghie arhierească a Sf. Vasile cel Mare la Mănăstirea Sf. Ana din Orșova, după cum informează episcopiaseverinului.ro.
Sfântul așezământ monahal este îngrijit de o obște de măicuțe ce numără 27 de viețuitoare, aflate sub ascultarea Maicii Starețe Justina Popovici.
Construcția acestui sfânt lăcaș a fost realizată între anii 1936-1939, dar, datorită regimurilor totalitariste, sfințirea sa a avut loc abia în data de 2 decembrie 1990.
Complexul monahal inițial a fost alcătuit dintr-o biserică de lemn, cu elemente de stil tradițional românesc, și chilii pe ambele părți, ansamblul având forma literei ‘U’. În ultimul deceniu a mai fost construită clopotnița cu un altar de vară și un fost bloc de alimentație publică în care funcționează actualmente Muzeul memorial ‘Pamfil Șeicaru’, ctitorul lăcașului de închinare, biblioteca, trapeza și un atelier de croitorie.
Aducerea rămășițelor pământești ale lui Pamfil Șeicaru, de la cimitirul ‘Sfânta Vineri’ din București, în incinta ctitoriei sale, a avut loc miercuri 19 octombrie 2005.
Pamfil Șeicaru s-a născut în 1894 în localitatea Beceni din județul Buzău și a trecut la cele veșnice la 21 octombrie 1980 la Dachau – Germania.
Ctitoria sa, Mănăstirea Sfânta Ana, a fost ridicată ca mulțumire adusă lui Dumnezeu, pentru că a fost salvat de la moarte în luptele care s-au dat pe Dealul Moșului, unde a participat în calitate de tânăr sublocotenent al regimului17 Infanterie din primul război mondial, cât și în memoria eroilor camarazi căzuți pentru apărarea pământului românesc. Așezământul monahal a fost construit între anii 1936-1939, perioadă în care Pamfil Șeicaru era director al ziarului „Curentul’ și deputat în Parlamentul României. Acest lăcaș de spiritualitate care a primit hramul Sfânta Ana, după numele mamei ctitorului său, nu a fost sfințit imediat după încheierea lucrărilor de construcție, sfințirea așezământului fiind întârziată apoi de izbucnirea celui de-al doilea război mondial și, ulterior, de schimbarea regimului politic. Abia la 2 decembrie 1990 mănăstirea a fost redeschisă și pictura bisericii sfințită la 9 septembrie 1999, chiar în ziua hramului, de către vrednicul de pomenire Mitropolitul Nestor Vornicescu al Olteniei.
