Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la slujba de înmormântare a Stavroforei Singlitichia Marin, proinstareța Mănăstirii Suzana, județul Prahova, joi, 24 martie 2011:
Am aflat cu întristare de trecerea la cele veșnice a Stavroforei Singlitichia Marin, care a fost stareța Mănăstirii Suzana de pe valea Teleajenului timp de aproape patru decenii (1969-2008), după care, din motive de sănătate și vârstă îndelungată, s-a retras din această ascultare, aflându-și alinarea în rugăciune și participarea la sfintele slujbe, după tradiția monahală. Plecarea sa dintre noi înseamnă o grea pierdere pentru obștea mănăstirii și pentru toți cei care au cunoscut-o, deoarece ea s-a ostenit în chip pilduitor, fiind un model de statornicie, smerenie, ascultare și râvnă pentru slujirea lui Hristos și a Bisericii Sale.
În această perioadă îndelungată de stăreție, dar și în întreaga sa viață monahală (începând cu anul 1940), Stavrofora Singlitichia Marin a dat dovadă de aleasă trăire duhovnicească, de practicarea virtuților creștinești, de multă dragoste față de slujbele Bisericii rânduite după tipicul mănăstiresc, fiind cu adevărat pildă vie, atât pentru monahiile mănăstirii, cât și pentru închinătorii acestei mănăstiri.
În ascultarea de stareță a Mănăstirii Suzana, Stavrofora Singlitichia s-a remarcat în vremuri deosebit de grele pentru monahismul românesc, cum au fost cele din timpul regimului comunist, când prin decretul 410 din anul 1959 mulți monahi și multe monahii au primit ordin să părăsească mănăstirile.
Maica Singlitichia Marin a preluat mănăstirea într-o stare sărăcăcioasă, dar a reușit să finalizeze lucrările de reconstrucție a paraclisului mănăstirii, cu hramul Acoperământul Maicii Domnului, a clopotniței, a clădirii stăreției, precum și alte construcții realizate cu sprijinul și prin grija deosebită față de această mănăstire a fericitului întru pomenire Patriarh Justinian Marina.
Trecerea ei la cele veșnice în perioada Postului Sfintelor Paști, timp al nevoințelor și rugăciunilor mai intense, la două zile după Duminica Sfântului Ierarh Grigorie Palama, are o semnificație aparte și nădăjduim că Dumnezeu a primit-o întru lumina slavei Sale și i-a dăruit buna-vestire a bucuriei sfinților din Împărăția lui Dumnezeu.
În acest ceas de vremelnică despărțire până la Învierea de obște, ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos, Arhiereul cel Veșnic, să primească în corturile drepților și în ceata cuvioșilor sufletul bun și jertfelnic al proinstareței Singlitichia Marin, dăruindu-i odihnă în lumina și iubirea Preasfintei Treimi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit.
Veșnica ei pomenire din neam în neam!
Cu părintești condoleanțe și binecuvântări pentru obștea îndoliată a Mănăstirii Suzana,
†DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
