Pentru creștinii ortodocși astăzi este a Duminica a treia din Postul mare, numită și a Sfintei Cruci. În toate Bisericile s-a citit pericopa evanghelică de la Sfântul Evanghelist Marcu, capitolul al VIII-lea, versetele de la 34 la 38 și capitolul al IX-lea, versetul 1, în care se prezintă asumarea și urmarea Crucii lui Hristos. În cuvântul de învățătură rostit în Paraclisul Patriarhal „Sfântul Grigore Luminătorul”, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre treptele prin care poți să devii ucenicul Mântuitorului Hristos, informează Radio TRINITAS.
„În primul rând Mântuitorul Iisus Hristos ne spune că modul în care noi viețuim creștinește trebuie să se facă în mod liber. ‘Oricine voiește să vină după Mine’ înseamnă că Mântuitorul Iisus Hristos nu contează pe nimeni. Respectă libertatea fiecărui om de a-L urma pe Hristos sau de a nu-L urma, de a-I urma Lui în ceea ce privește viața sau de a-I rămâne indiferent, de a da sau nu a da un sens vieții sale”.
A doua condiție este lepădarea de sine, a subliniat Preafericirea Sa.
„Lepădarea de sine este o lucrare duhovnicească care presupune o luptă cu sine însuși, lupta omului cu propriul său egoism și orgoliu. Lepădarea de sine nu este desființare de sine, ci este o schimbare a modului de a fi și de a trăi. Este trecerea de la egoism la comuniune. De la o existență centrată pe eul propriu la o existență ca legătură duhovnicească sau comuniune cu Dumnezeu și cu semenii întru iubire smerită”.
Cea de a treia etapă este asumarea Crucii, a mai arătat Patriarhul României
„Mântuitorul Iisus Hristos ne spune că asumarea Crucii sau Calea Crucii înseamnă recunoașterea întru smerenie a facilității și a limitării noastre și în același timp El ne arată că purtarea Crucii ca etapă în urmarea lui Hristos înseamnă ca să aducem suferința, neputința, neîmplinirea, limitarea sau fragilitatea vieții noastre în fața Lui ca să nu purtăm Crucea singuri, ci să purtăm Crucea ajutat fiind de El. Mântuitorul nostru Iisus Hristos asumă suferința Crucii noastre și o umple cu prezența iubirii Sale milostive pentru că El a purtat Crucea suferinței și a făcut din ea scară către Lumina Învierii”.
Crucea suferinței în comuniune de credință, de rugăciune cu Hristos, se transformă în speranța vindecării sau, dacă vindecarea de boală nu mai este posibilă, suferința se transformă în speranța mântuirii, a unirii omului cu Dumnezeu pentru veșnicie în iubirea lui milostivă. ‘Purtarea crucii este o lucrare duhovnicească prin care suferința, necazul și limitarea nu ne duc la disperare, ci la o mai mare apropiere de Dumnezeu. Sfinții Părinți ai Bisericii ne spun că necazul, suferința au ca scop apropierea omului de Dumnezeu. Conștiința că este limitat, trecător, că nu-și poate pune nădejdea în propriile sale forțe, ci are nevoie de ajutorul lui Dumnezeu Cel mult Milostiv și Atotputernic’, a subliniat Patriarhul României, după cum ne informează ‘Ziarul Lumina’.
Legătura dintre taina Crucii și a Învierii lui Hristos
În continuare, Preafericirea Sa a arătat legătura dintre taina Crucii lui Hristos și taina Învierii Lui. ‘Cuvântarea Mântuitorului despre Cruce nu se termină într-o notă de disperare, ci se termină într-o perspectivă de speranță, de pregustare a luminii și slavei Învierii lui Hristos. Această Evanghelie ne arată că Duminica Sfintei Cruci din mijlocul Postului Mare ne îndreaptă deja spre Înviere. Sfinții Părinți ne amintesc că după cum în mijlocul Raiului era pomul vieții, pe care, însă, din nepostire și neascultare și nepocăință l-au pierdut strămoșii noștri, Adam și Eva, tot așa acum în mijlocul Postului se află Sfânta și de viață făcătoare Cruce și Sfânta Euharistie, pentru că ne împărtășim mai des în această perioadă. Sfântul Isaac Sirul spune că Sfânta Euharistie este, de fapt, pomul vieții, iar Sfânta Euharistie este Însuși Domnul Hristos’, a arătat Preafericirea Sa.
