La sediul Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului s-au desfășurat astăzi, 4 aprilie, lucrările Permanenței eparhiale, prezidate de Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul și Mitropolitul Clujului, informează radiorenasterea.ro. În cadrul ședinței, s-au discutat problemele curente ale arhiepiscopiei incluzând cele patru sectoare – administrativ, economic, cultural, misionar-social.
Una dintre cele mai importante hotărâri adoptate astăzi este reînființarea Mănăstirii „Sfânta Elisabeta” din Cluj-Napoca. Așezământul monahal își va avea sediul pe str. Avram Iancu nr. 6, Cluj-Napoca. Mănăstirea „Sfânta Elisabeta” a fost înființată în februarie 1935, de Episcopul Nicolae Ivan, la propunerea Societății Ortodoxe a Femeilor Române, cu scopul de a „întreține o școală de surori de caritate”, dar, după o istorie scurtă și foarte zbuciumată, a fost desființată în anul 1952.
Locașul a funcționat în clădirea „vechii teologii” din str. Avram Iancu nr. 6, punând astfel, bazele unui Institut al surorilor de caritate care să formeze personal pentru așezămintele filantropice ale Bisericii și Statului. Cedarea Ardealului de Nord a făcut ca mănăstirea să se mute, cu personal și inventar, la Sibiu, în cadrul Arhiepiscopiei Sibiului, rămânând, însă, dependentă canonic de Episcopia Clujului. Autoritățile comuniste intervin în 1949, iar stareța – Monahia Cornelia Ionescu – s-a refugiat la Mănăstirea de metanie Pasărea, până când a reușit să revină la Cluj, cu ajutorul părintelui Florea Mureșan și să se instaleze în casa parohială a Bisericii „Sfânta Treime”, în anul 1952. În același an, părintele Florea a fost arestat, maicile s-au risipit, doar stareța Cornelia a rămas ca paraclisieră a „bisericii din Deal”.
Documentul înaintat spre aprobare în vederea reînființării Mănăstirii „Sfânta Elisabeta” din Cluj-Napoca arată și importanța redobândirii bunurilor mobile și imobile ce au aparținut acestei mânăstiri, între care 300 ha de pădure.
