Obiceiul Păștenilor din Joia Mare, în Parohia Vinerea din județul Alba

În Joia Mare, în Parohia Vinerea, din județul Alba, există un obicei prin care generația care împlinește 60 de ani se implică în pregătirea Sfintelor Paști, informează „Ziarul Lumina”, Ediția de Transilvania. Ei sunt numiți semnificativ cu termenul de ‘pășteni’. La Biserică, în Joia Mare se sfințesc ‘paștile’, pâinea care se împarte credincioșilor în noaptea de Înviere.

Acest vechi obicei aflat în Parohia Vinerea, județul Alba, a apărut datorită ‘concurenței’ între credincioșii care doresc să ofere ‘paștile’, pentru că mulți oameni cu inimă bună vor să participe la pregătirea praznicului Învierii Domnului. Astfel, vrednicul de pomenire părinte Ioan Sabău, cel care a ctitorit sfântul lăcaș din Vinerea, pentru a da la o parte această neînțelegere dintre oamenii care doreau cu toții să ofere ajutorul, a propus să se instituie un ‘contingent’ format din cei care împlineau 60 de ani în anul respectiv, care să organizeze această ceremonie, a arătat părintele Mircea Moșneag, parohul din Vinerea.

‘De atunci durează la noi acest obicei al păștenilor, care, în fiecare an, când împlinesc 60 de ani, se strâng, vin din mai multe județe, din străinătate, de peste tot, se întâlnesc, se înțeleg cum să facă, ce să facă, pentru a decurge totul într-un mod cum se poate mai frumos’, a spus părintele. Dată fiind dorința fiecăruia de a ajuta mai mult, preoții slujitori sunt mulțumiți pentru că ‘ne ușurează munca, noi nu avem treabă cu nimic, ei se ocupă de totul, noi numai cu partea religioasă’.

Toată suflarea merge la casa pășteanului

În Joia Mare se pleacă de la biserică, de dimineață, către casa pășteanului, de unde se vor lua ‘paștile’, pâinile din care se vor împărți credincioșilor în noaptea de Înviere. Aceasta se hotărăște cu un an înainte, când păștenii se întâlnesc și hotărăsc cine are gospodăria, casa mai frumoasă. ‘Se fac pregătiri acolo cu câteva luni înainte, se zugrăvește, se vopsește, totul e nou, pentru că merge toată suflarea satului acolo și trebuie să fie frumos, să fie aranjat.’

La acea casă se face slujba Te Deumului, apoi, ‘toată pâinea aceasta, tot ce trebuie pentru Paști se ia în desage, în coșuri și se aduce la Sfânta Biserică. Aici se face Sfânta Liturghie, cum e rânduiala, în cursul căreia toți păștenii iau Sfânta Cuminecătură, după ce cu o zi înainte s-au spovedit’, a arătat părintele paroh.

Când se încheie Sfânta Liturghie, păștenii oferă la toată lumea care a participat la ceremonial câte un pahar cu vin, o lumânare și un colac, în amintirea colegilor lor care au murit. ‘Tot în amintirea colegilor se va ridica în biserică un parastas și se vor pomeni aici numele celor care nu mai sunt printre noi’, povestește părintele Mircea Moșneag, parohul din Vinerea.

Ospățul Paștilor

Păștenii se întâlnesc din nou sâmbătă seara, când are loc tăierea pâinii pentru Paști, iar ‘din clipa aceea nu mai pleacă nimeni acasă, stă toată lumea în Priveghere până la ora 3:00, când ne întâlnim în biserică și facem slujba Învierii. După slujba Învierii, ei, îmbrăcați în costume românești, sunt cei care împart creștinilor Sfintele Paști’.

Timp de trei zile cât durează praznicul Învierii, păștenii ‘vin la Biserică numai în haine tradiționale românești. Apoi, se mai întâlnesc la Duminica Tomii, tot în haine românești, și se face, așa se spune, un ospăț al Paștilor. Când ei se întâlnesc, vin toți din țară, din străinătate, de peste tot și acum au prilejul să depene atâtea amintiri din timpul copilăriei, al școlii’.

După ce trece sărbătoarea, păștenii se ocupă de treburile bisericii. ‘Timp de un an, toate problemele ce vor fi în parohie vor fi rezolvate de acești pășteni, mă refer la ieșirea la holde, la ieșirea la Troiță sau, dacă avem vreo lucrare mai deosebită, păștenii sunt alături de preot. Ei organizează totul, noi, preoții, facem chiar numai partea religioasă. Este un eveniment foarte frumos, unicat, și noi îl păstrăm mai departe așa cum l-am moștenit’, a spus părintele Mircea Moșneag, parohul din Vinerea.

Comentarii Facebook


Știri recente

Factbox: Îmbătrânirea demografică în România

Sociologii şi demografii definesc îmbătrânirea demografică drept creşterea ponderii persoanelor vârstnice – de peste 65 de ani – în cadrul efectivului total al populaţiei studiate, în detrimentul celorlalte categorii de vârstă – tinerii şi adulţii,…