La Palatul Patriarhiei, în Sala Consilium, a fost organizată astăzi, 12 mai, o conferință de presă în legătură cu hotărârea Patriarhiei Ierusalimului referitoare la Așezământul Românesc de la Ierihon.
Conferința de presă a fost susținută de Preasfințitul Părinte Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal și Secretarul Sfântului Sinod care a declarat: „aș dori să exprim din nou regretul și îngrijorarea noastră că s-a ajuns la luarea unei astfel de decizii de către Sfântul Sinod al Patriarhiei Ierusalimului cu toate că în data de 15 aprilie, înainte de Duminica Floriilor, am făcut o vizită la Ierusalim, din încredințarea Părintelui Patriarh Daniel, unde m-am întâlnit cu Preafericitul Părinte Patriarh Teofil al III-lea al Ierusalimului împreună cu alți patru membrii ai Sfântului Sinod al Patriarhiei Ierusalimului și am constatat cu surprindere că după 10 zile de la trimiterea scrisorii Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, nu o primise, așa încât a trebuit să-i înmânez eu Preafericitului Teofil al III-lea o fotocopie a răspunsului Patriarhului nostru la scrisoarea sa. Mandatul meu a fost acela de a avea niște discuții preliminare pe marginea subiectului pe care îl face existența Așezământului Românesc de la Ierihon ca să vedem cum putem să rezolvăm această problemă pe cale amiabilă, a dialogului frățesc”.
De asemenea, s-au nuanțat aspectele situației apărute între cele două Biserici surori.
„Din rațiuni pastoral-misionare se poate face o derogare de la canoane și canoanele nu sunt dogme, ci sunt reguli pastorale. Ele au rolul de a ne arăta cum să ne organizăm viața bisericească astfel încât să nu se ajungă la conflicte între biserici, dar atunci când se ajunge totuși la un conflict el poate fi depășit. Cel mai grav este atunci când se face o abatere de la credință. Numai acesta ar fi un motiv serios pentru care s-ar putea hotărî întreruperea comuniunii euharistice sau liturgice cu un ierarh al unei Biserici. Reacția noastră a fost de surprindere, dar totodată ne exprimăm speranța că se va ajunge la o înțelegere frățească și vom depăși această criză spirituală între Biserici”, a mai arătat Preasfințitul Ciprian Câmpineanul, după cum informează TRINITAS TV.
Patriarhia Ierusalimului a fost înștiințată de ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de la jumătatea lunii mai.
„Preafericitul Părinte Teofil ne-a adus aceleași reproșuri și acuze care erau cuprinse și în scrisoarea de care aveți cunoștință de pe site-ul Patriarhiei Ierusalimului. Eu am căutat să răspund la toate acestea cu argumentele pe care Părintele Patriarh Daniel le-a inclus în răspunsul său și l-am informat că o să avem o ședință a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în cursul lunii mai pentru alegerea noului Arhiepiscop de Alba Iulia. I-am spus că cu acest prilej voi informa Sfântul Sinod cu privire la această vizită și că urmează să se desemneze o delegație de trei ierarhi pentru a se deplasa cu mandat oficial din partea Sfântului Sinod, de această dată, pentru a dialoga pe marginea acestui subiect, astfel încât să ajungem la o înțelegere frățească în ceea ce privește existența Așezământului Românesc de la Ierihon”, a mai arătat Preasfinția Sa.
Apoi, Preasfințitul Episcop-vicar patriarhal a prezentat un istoric al Așezământului Românesc de la Ierihon, și a demersurilor Patriarhiei Române pe lângă Patriarhia Ierusalimului pentru recunoașterea acestuia. În acest sens, Preasfințitul Părinte Ciprian Câmpineanu a arătat că „lucrările la acest așezământ au început în anul 1998, cu acordul verbal al Preafericitului Patriarh Diodor al Ierusalimului. După ce Patriarhia Română a primit terenul la Ierihon ca donație pentru construirea unui așezământ pentru pelerinii români, părintele arhim. Ieronim Crețu, reprezentantul și superiorul Așezămintelor Românești din Țara Sfântă a pus problema acesta la Patriarhia Ierusalimului, a primit acceptul din partea Preafericitului Diodor și a inițiat lucrările. Un an mai târziu, după ce lucrările au început să avanseze, Sinodul Patriarhiei Ierusalimului l-a determinat pe Patriarhul Diodor să ne trimită o scrisoare, (aceasta a fost o soluție adoptată de Sinodul Patriarhiei Ierusalimului) că nu este de acord cu Așezământul, dar lucrările începuseră”.
În anul 2000 s-au reluat discuțiile privind Așezământul românesc de la Ierihon.
„A urmat momentul din anul 2000, când, la invitația Preafericitului Diodor toți Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Surori au participat la manifestările jubiliare prilejuite de împlinirea a 2000 de ani de creștinism, organizate la Betleem și la Ierusalim, prilej cu care Preafericitul Teoctist, și cu delegația însoțitoare din care a făcut parte și Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, au avut o întâlnire privată cu Patriarhul Diodor unde au pus din nou problema Așezământului de la Ierihon, Preafericitul Teoctist rugându-l ca să emită și aprobarea scrisă. În acest interval de timp 1998-2000, Părintele Ieronim Crețu a trebuit să continue lucrările întrucât se aflau foarte mulți muncitori români care au lucrat voluntari, bucuroși că Biserica noastră poate să aibă un astfel de așezământ pentru pelerinii români, care au preferat dintotdeauna să locuiască în case al Bisericii decât la hoteluri”, a mai arătat Preasfințitul Ciprian Câmpineanul.
Patriarhul Teoctist a avut binecuvântarea Patriarhului Diodor.
„Patriarhul Teoctist în anul 2000 când a sfințit altarul de la Biserica Așezământului a avut mai întâi o întâlnire cu Patriarhul Diodor care a fost de acord. Era un om prea sensibil și cu bun simț ca să se ducă în mod abuziv fără știrea Patriarhului Diodor să sfințească altarul care s-a sfințit într-un cadru foarte solemn cu participarea Președintelui României de atunci Emil Constantinescu, o delegație foarte numeroasă de ierarhi, dar acum cei care au urmat spun că dacă nu ai ceva scris înseamnă că nu ai avut nimic”, a mai precizat Secretarul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
Era important pentru Așezământul românesc de la Ierihon să aibă o biserică.
„O anumită specificitate a pelerinilor din țara noastră este că după ce se închină la Locurile Sfinte doresc să aibă parte de Sfânta Liturghie. Tocmai de aceea, Centrul de Pelerinaj al Patriarhiei Române totdeauna oferă ca însoțitor un preot care le citește din Sfânta Scriptură, le explică la fața locului momentele din viața Mântuitorului, și apoi grupurile de pelerini coboară în biserică și participă la Sfânta Liturghie. Era foarte important ca Așezământul de la Ierihon să aibă o biserică. Nu putem concepe o casă pentru pelerini fără un lăcaș de rugăciune. Acestea au fost motivele care ne-au determinat să continuăm lucrările având conștiința că facem un lucru bun pentru credincioșii noștri de care ne îngrijim nu numai în țară, ci și în străinătate. Patriarhul Diodor îi promisese Patriarhului Te-octist că se va strădui să convingă pe ierarhii Sfântului Sinod al Patriarhiei Ierusalimului, să fie de acord cu Așezământul de la Ierihon în vederea emiterii unei aprobări scrise, însă nu a mai apucat să facă acest lucru, s-a îmbolnăvit grav și spre sfârșitul anului 2000 a trecut la cele veșnice”, a mai arătat Preasfinția Sa.
Secretarul Sfântului Sinod a făcut precizări și despre delegatul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, Părintele Arhimandrit Ieronim Crețu. „Măsura de caterisire a părintelui Ieronim mi se pare nedreaptă, pripită și nefondată din punct de vedere canonic pentru că părintele Ieronim Crețu nu este un cleric al Patriarhiei Ierusalimului, și în plus nu a fost chemat, citat, nu i s-a dat posibilitatea să se apere pentru că el este cel care s-a ocupat de construirea așezământului. Măsura de întrerupere a comuniunii cu Patriarhul României, adică ștergerea sa din Diptice, de asemenea a fost o măsură extremă care nu poate să fie luată decât în situații extreme, atunci când un Patriarh al unei Biserici cade într-o erezie, în situații foarte grave. Noi știm din istorie că întotdeauna problemele de ordin administrativ s-au putut rezolva pe cale amiabilă. Dar un lucru este cert. Așezământul este și va rămâne proprietatea Patriarhiei Române destinată pelerinilor. Nădăjduim ca Patriarhia Ierusalimului să înțeleagă necesitatea existenței acestuia pentru pelerini din rațiuni pastoral-misionare și să recunoască faptul că nu le produce nicio pagubă, ci dimpotrivă”, a mai adăugat Preasfințitul Părinte.
Răspunzând întrebărilor jurnaliștilor Preasfințitul Ciprian Câmpineanul a făcut un scurt istoric al lucrărilor realizate la Așezământul Românesc de la Ierihon.
„Așezământul de la Ierihon a fost construit cu foarte multe jertfe omenești și financiare din partea credincioșilor, a diferiților sponsori și chiar a autorităților statului român. El este proprietatea Patriarhiei Române. Acolo funcționează și un centru de studii biblice care poartă numele Sfântului Ioan Iacob Hozevitul. Deci, așezământul are un caracter pur misionar și pastoral prin aceasta arătându-se grija Bisericii noastre și față de pelerini, nu numai față de românii care au plecat și s-au stabilit în diaspora, ci și față de românii care petrec o săptămână sau două în Țara Sfântă. Noi nu punem la îndoială dreptul de jurisdicție al Patriarhiei Ierusalimului asupra Israelului, Palestinei și Iordaniei, ci doar am ridicat acest așezământ numai pentru pelerinii români, nu și pentru credincioșii ortodocși autohtoni care se află în grija directă a Patriarhiei Ierusalimului plus pe teritoriul Țării Sfinte și în autoritatea palestiniană și în Iordania. Biserica Ortodoxă Rusă are mult mai multe așezăminte foarte mari care țin direct de Patriarhia Moscovei, dar recunoscându-se însă autoritatea spirituală de la Ierusalim prin pomenirea Patriarhului Teofil al III-lea la sfintele slujbe”, a mai menționat Secretarul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
După cum informează Radio TRINITAS Preasfințitul Părinte Ciprian Câmpineanul a mai precizat: „Noi credem că până la urmă vom ajunge la o înțelegere frățească, deoarece Biserica Ortodoxă Română dorește cooperarea, consultarea și reconcilierea. Ne-a surprins și ne-a durut faptul că s-au grăbit să ia o asemenea măsură unilaterală, atâta vreme cât convenisem să inițiem un dialog oficial între două delegații de ierarhi ale celor două Biserici. Nu cunoaștem motivul pentru care s-a întrunit Sfântul Sinod al Patriarhiei Ierusalimului atât de repede în ziua de 9 mai ca să ia o astfel de decizie, dar sperăm că vor răspunde solicitării noastre de după ședința Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de săptămâna viitoare, când se va institui această delegație de ierarhi ce urmează să se deplaseze la Ierusalim și sperăm ca Patriarhia Ierusalimului să răspundă solicitării noastre de dialog. Reacția noastră a fost de surprindere, dar totodată ne exprimăm speranța că se va ajunge la o înțelegere frățească și vom depăși această criză spirituală între Biserici”.
Problema atitudinii Patriarhiei Ierusalimului față de Așezământul românesc de la Ierihon, precum și a relațiilor acesteia cu Patriarhia Română, vor fi discutate în ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, din zilele de 19-20 mai.
