Mănăstirea ‘Sfinții Trei Ierarhi’ din Iași își va prezenta bogata zestre duhovnicească, arhitectonică, istorică și culturală la Festivalul Ortodox de la Praga. Evenimentul va fi găzduit, pentru al doilea an consecutiv, de capitala Cehiei, în intervalul 23-26 octombrie.
Expoziția ce va fi organizată în cadrul acestui festival, intitulată ‘Bogăția bisericilor din România și Cipru’, debutează, luni, în galeria Institutului Cultural Român (ICR) din Praga, și reunește colecții de fotografii cu podoabele, icoanele, arhitectura, istoricul și viața de obște a Mănăstirii ‘Sf. Trei Ierarhi’ și a Mănăstirii Kykkos, din Cipru.
‘Invitația primită din partea Institutului Cultural Român din Praga, de a participa la acest eveniment deosebit în viața Ortodoxiei de pretutindeni, arată interesul pentru înțelegerea adâncimilor viețuirii monahale. Este o invitație care ne bucură și ne dă, totodată, prilejul de a oferi participanților la Festivalul Ortodox și vizitatorilor acestei expoziții o prezentare în imagini a Mănăstirii ‘Sfinții Trei Ierarhi’, ce surprinde atât istoricul, bogăția podoabelor și arhitecturii sau viața de obște, cât și continuarea unei mărturisiri și implicări în viața urbei, pentru că, încă de la întemeierea acestei mănăstiri, în 1639, cele două dimensiuni au fost trăite simultan’, a spus arhim. Nichifor Horia, starețul mănăstirii, după cum ne informează Ziarul Lumina.
Spicuind doar câteva repere istorice ale prezenței Mănăstirii ‘Sfinții Trei Ierarhi’ în viața religioasă, culturală și politică a cetății Iașului, a principatului Moldovei sau chiar în evenimente de o amploare mult mai mare, arhim. Nichifor Horia a amintit faptul că primul stareț al Mănăstirii Sf. Trei Ierarhi era, totodată, și rectorul Academiei Vasiliene, prima instituție de învățământ superior din Moldova, cu predare în limbile slavonă și greacă, sau faptul că, în 1640, domnitorul Vasile Lupu a înzestrat mănăstirea cu prima tipografie din Moldova, prima carte tipărită aici fiind ‘Cazania’ mitropolitului Varlaam. Doi ani mai târziu, în 1642, mănăstirea a găzduit Sinodul de la Iași, organizat de Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol, cu ajutorul domnitorului Vasile Lupu, și care a ratificat, cu acest prilej, o ‘Mărturisire de credință’, însușită apoi de toate Patriarhiile Ortodoxe din Răsărit. ‘Multe alte momente importante, legate de mișcările politice sau culturale ale secolelor trecute, pot fi amintite în această înșiruire. La 28 februarie 1821, din curtea Mănăstirii ‘Sfinții Trei Ierarhi’ s-a dat semnalul de eliberare a Greciei, prin vocea lui Alexandru Ipsilanti, care a prezentat ‘Proclamația’ în care se afirmau obiectivele mișcării ‘Eteria’, în lupta de eliberare a popoarelor din Balcani. De asemenea, primele întâlniri ale membrilor Junimii au avut loc tot în aceast loc sfânt al cetății Iașului. Această dublă mărturisire, a vieții monahale și a implicării în viața urbei, valabilă și în vremurile trecute, și astăzi, va fi susținută prin imaginile pe care le vom expune în cadrul Festivalului Ortodox de la Praga’, a spus starețul Mănăstirii ‘Sf. Trei Ierarhi’.
Expoziția de fotografie va fi prezentată, în cadrul evenimentului găzduit de Institutul Cultural Român din Praga, de arhimandritul Nichifor Horia și de ieromonahul Mihail Gheațău, pictor de icoane și autorul pozelor de prezentare a lăcașului de cult.
Vatră a culturii și spiritualității din Moldova
În anul 1634, după un lung șir de domnii nefericite și de evenimente dramatice, pe tronul Moldovei a ajuns marele vornic Vasile Lupu, boier înțelept și luminat, iubitor de frumos și, mai ales, iubitor al credinței ortodoxe. În spiritul tradiției marilor voievozi mușatini de odinioară, Vasile Lupu și-a inaugurat domnia prin zidirea unei biserici, ce avea să fie fără pereche: ‘Sfinții Trei Ierarhi’ sau ‘Trisfetitele’ de la Iași. Mitropolitul Varlaam a sfințit acest lăcaș la data de 6 mai 1639, iar doi ani mai târziu, aici au fost așezate moaștele Sf. Cuvioase Parascheva.
Faima monumentului o constituie broderia de piatră a zidurilor exterioare, păstrată în forma originală, în cea mai mare parte. Treizeci și trei de bandouri ornamentale evoluează succesiv pe întreg spațiul exterior al zidurilor bisericii, de la temelie până sus la cornișa turlelor, rememorând și prelucrând vechile crestături în lemn și broderii naționale, dar împrumutând și elemente asiatice sau occidentale. Ornamentele exterioare, care acoperă edificiul în întregime și care au fost inițial aurite, combină elemente turcești, arabe, georgiene, armene și persane cu motive arhitecturale românești, într-o superbă dantelărie în piatră. Pot fi numărate treizeci și trei de registre de motive decorative (după numărul de ani pe care îi avea Mântuitorul Hristos la sfârșitul propovăduirii Sale), care nu se repetă, acestea împodobind biserica de la temelie și până în vârful turlelor. O impunătoare torsadă, constând în împletirea a trei elemente – simbol al Sfintei Treimi -, desăvârșește complexul arhitectonic al bisericii. Hramul este sărbătorit de Sf. Trei Ierarhi (Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur) la 30 ianuarie.
Mănăstirea Kykkos
Mănăstirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu Kykkos este unul dintre cele mai renumite monumente din Cipru. A fost fondată în anul 1090, de împăratul Bizanțului Alexie I Comnenul (1056-1118). Astăzi, în locul mănăstirii a fost deschis, printre altele, și un muzeu unde sunt expuse artefacte extrem de valoroase și alte obiecte importante pentru istoria Ortodoxiei, folosite și depozitate în cei peste 900 de ani de la înființarea mănăstirii. Printre acestea se regăsesc icoane, fresce, manuscrise, veșminte pentru oficierea slujbei religioase, obiecte liturgice, cruci, evangheliare și xilogravuri. În spații separate sunt expuse, de asemenea, și obiecte de cult precreștine aparținând culturii din Grecia antică.
