În a cea de a cincea săptămână a Postului Mare, miercuri seara – 28 martie 2012, la parohiile și mănăstirile din cuprinsul Patriarhiei Române a fost săvârșită slujba intergală a Canonului cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul.
Înalt Preasfințitul Arhiepiscop Timotei a slujit Denia acestui canon în biserica mare a mănăstirii de maici Arad – Gai, purtând hramul Acoperământul, veșmântul și brâul Maicii Domnului, în prezența soborului și a mulțimii credincioșilor din municipiul Arad și împrejurimi, care vin în mod frecvent să se închine în acest loc de trăire duhovnicească deosebită.
În cuvântul de învățătură, după cum ne informează Ziarul Lumina, Ed. Banat, Înaltpreasfințitul Timotei a pus înaintea ochilor sufletului celor prezenți însemnătatea slujbei săvârșite și foloasele duhovnicești ce decurg din aceasta. Spre deosebire de prima săptămână a Postului, când această slujbă a fost împărțită și citită timp de patru zile, acum canonul se citește în întregime. Acest canon, plin de umilință, cel mai mare dintre toate canoanele, l-a compus cu mult meșteșug cel între sfinți părintele nostru Andrei, arhiepiscopul Cretei, numit și Ierusalimiteanul. Canonul îndeamnă tot sufletul să râvnească și să urmeze, după putere, toate faptele bune ale istoriei Vechiului și Noului Testament, să fugă de faptele rele și să alerge totdeauna la Dumnezeu, prin pocăință, prin lacrimi și mărturisire și prin fapte bine plăcute lui Dumnezeu. A fost întocmit pe timpul când și marele Sofronie, patriarhul Ierusalimului, a scris viața Mariei Egipteanca. Și această viață pune înaintea celor ce păcătuiesc o mare pildă de umilință și dă multă mângâiere, dacă ar voi să se depărteze de rele. Motivul pentru care s-a rânduit să se cânte și să se citească Marele Canon și viața Cuvioasei Maria Egipteanca în ziua aceasta este acela ca nu cumva oamenii, lenevindu-se, să se îngrijească mai puțin de nevoințele cele duhovnicești, acum când Postul de patruzeci de zile se apropie de sfârșit, ci să se deprindă cu totul de a trăi în cumpătare. Sfântul Sofronie, prin minunata povestire despre viața Mariei Egipteanca, înduplecă pe oameni să ajungă din nou cumpătați, îi ridică spre Dumnezeu, îi sfătuiește să nu mai cadă și să nu se deznădăjduiască, chiar dacă au căzut înainte în unele păcate. Și într-adevăr, povestirea vieții Mariei Egipteanca înfățișează cât este de mare iubirea de oameni și dragostea lui Dumnezeu față de cei care doresc din tot sufletul să se întoarcă de la păcatele lor de mai înainte.
