Joi seara a avut loc lansarea volumului ‘Pelerin în căutarea luminii’, semnat de părintele arhimandrit Timotei Aioanei, Mare eclesiarh al Catedralei patriarhale și Exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Lansarea a avut loc în Sala ‘Conon Mitropolitul’ din Palatul Bibliotecii Sfântului Sinod de la Mănăstirea Antim din București și a reunit mai multe personalități din lumea bisericească și academică, dar și apropiați ai părintelui, informează „Ziarul Lumina”.
Volumul ‘Pelerin în căutarea luminii’ cuprinde articole, portrete, gânduri și evocări scrise de părintele Timotei Aioanei în anii 2011 și 2012, iar unele din acestea au apărut și în cotidianul ‘Ziarul Lumina’ al Patriarhiei Române, dar și în alte publicații. Lucrarea apărută cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Editura Trinitas a Patriarhiei Române, exprimă crezul autorului că dincolo de întunericul și neliniștea acestui veac trecător, în care cu toții trăim, lumina lui Dumnezeu este o chemare, accesibilă tuturor oamenilor. Cunoscuți ai arhimandritului Timotei Aioanei, cei care s-au ostenit la această carte, prietenii săi, au participat la o discuție în care au fost expuse diferite aspecte ale volumului ‘Pelerin în căutarea luminii’. Despre această lucrare a vorbit Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, profesorul Adrian-Nicolae Lemeni, secretar de stat pentru Culte, profesoara Cătălina Velculescu, istoric literar, maica Atanasia Văetiși de la Mănăstirea Stavropoleos din București, Elena Tîrziman, directorul general al Bibliotecii Naționale a României, și Ciprian Olinici, directorul Radio TRINITAS și consilier patriarhal. Discuția a fost moderată de părintele arhimandrit Policarp Chițulescu, directorul Bibliotecii Sfântului Sinod, iar Grupul psaltic ‘Tronos’ al Catedralei patriarhale a susținut un mic concert de cântece bisericești.
Autorul surprinde lumina oamenilor pe care i-a întâlnit
‘Părintele arhimandrit Timotei Aioanei are calitatea de a surprinde ca un imnograf într-un tropar, adică într-un text foarte scurt, caracterele și valențele esențiale ale unei personalități. Autorul și-a creat în literatura teologică, dar și în literatură în general un stil propriu, un stil care-l distinge, și pentru acest lucru merită toată admirația, pentru că urmărește să lase în memoria generațiilor viitoare ceea ce a întâlnit luminos și ziditor în persoanele pe care Dumnezeu i le-a scos în cale’, a spus Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul.
Părtași la experiența celui care scrie
‘Materialele redau modul foarte personal și cald al părintelui de a fi foarte prezent în cuvintele scrise. Ne-am obișnuit, din păcate, mai ales în lumea în care trăim, să avem percepția adesea impersonală a unor relatări, chiar și atunci când vorbim de cronici și povestiri personale. Felul său de a fi foarte prezent în rândurile scrise este un mod de a ne face părtași la experiența trăită de cel care scrie. Este o foarte mare calitate și mă bucură că lansarea acestui volum are loc într-o perioadă foarte specială, în care fiecare dintre noi suntem pelerini spre Sărbătoarea Învierii’, a subliniat Adrian-Nicolae Lemeni.
Mărturii despre istoria concretă cu oameni și locuri
‘Ce se întâmplă cu atâția oameni pe care i-am cunoscut, care au fost minunați și care s-au dus? Dumnezeu le știe faptele, dar trebuie să le știe și oamenii, ca să știe cum să se comporte. Rămâne în cea mai mare parte, în folosul nostru, al tuturor, să nu uităm un personaj colectiv, pentru care vă felicit că țineți la el, satul românesc, sau satul unde m-am botezat, sau satul bunicilor mei. Țara nu există ca noțiune abstractă, nu poți să trăiești o țară făcută din nimic. Fiecare avem satul nostru la care ne referim, chiar dacă pentru noi satul este o bucată de București. Vă admir pentru tăria de a spune unde sunt rădăcinile dumneavoastră. M-aș bucura să aveți putere să scrieți în continuare despre oamenii care au fost, despre această istorie concretă, a noastră’, a spus Cătălina Velculescu.
‘Particularitatea acestui volum ar fi faptul că reușește o deschidere și spre alte moduri de abordare și spre alte genuri literare. Pe lângă cronică, eseu, redactare, avem și un studiu despre mănăstiri și monahi, avem tâlcuiri și omilii la praznice, interviuri și răspunsuri la diferite probleme duhovnicești, și acestea din urmă ni-l arată pe părintele ca slujitor al altarului, ca duhovnicul, și nu în ultimul rând pe teologul care găsește timp să răspundă întrebărilor jurnaliștilor. Acesta este un mod foarte personal de a fi în cetate și a-i călăuzi pe oameni’, a spus maica Atanasia Văetiși.
