În Duminica a II-a după Paști, în bisericile ortodoxe a fost rostită Evanghelia de la Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan, capitolul 20, versetele 19-31. Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a explicat în cuvântul de învățătură rostit în Paraclisul ‘Sfântul Grigorie Luminătorul’ din Reședința patriarhală înțelesurile desprinse din această Evanghelie.
Sfântul Evanghelist Ioan rememorează momentele petrecute de Apostoli după ce Iisus Hristos înviase din morți, când Mântuitorul li s-a arătat, binecuvântându-i. Apostolul Toma, nefiind acolo în momentul în care s-a arătat Hristos, refuză să creadă cele povestite de ceilalți, fiindcă, așa cum afirmă Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, el voia să vadă și să atingă trupul lui Hristos Cel înviat, voia să se asigure de realitatea Învierii, confirmată prin simțuri.
‘Toma nu numai că a recunoscut că Iisus este Domnul, ci a și mărturisit deodată cu adevărul Învierii și dumnezeirea Lui, deși, pentru un evreu, a atinge ceva material și a spune ‘Dumnezeul meu!’ era un lucru nemaipomenit, pentru că în poporul evreu s-a transmis credința din generație în generație că Dumnezeu este nevăzut, necuprins și de neatins sau inaccesibil’, a explicat Patriarhul României, potrivit Ziarul Lumina.
Apostolul Toma a recunoscut în Iisus Cel înviat din morți, deodată, și pe Creatorul universului, și pe Mântuitorul lumii. Iisus însă îi răspunde lui Toma că ‘Fericiți cei ce n-au văzut și au crezut!’ (Ioan 20, 29), răspuns care ascunde înțelesuri profunde și mântuitoare pentru fiecare dintre noi. ‘Această afirmație a Mântuitorului e mai greu de înțeles la prima vedere. Prin aceste cuvinte Mântuitorul ne arată un alt mod de cunoaștere decât cunoașterea prin simțuri, ci anume cunoașterea prin credință. Aceasta nu este o cunoaștere cu ochii trupești, ci o cunoaștere cu ochii minții, iar credința, pe baza acestei cunoașteri duhovnicești, stabilește o relație, o legătură vie cu Dumnezeu Cel nevăzut. Sfântul Apostol Pavel spune că, de fapt, credința este încredințarea celor nădăjduite și dovedirea celor nevăzute, și că cele ce se văd sunt trecătoare, iar cele ce nu se văd sunt veșnice’, a mai spus Întâistătătorul Bisericii noastre.
Prin credință, omul adună în suflet lumina
Credința, ca dar al lui Dumnezeu, trebuie cultivată zilnic prin rugăciune, prin citirea Sfintei Scripturi, prin participarea la slujbele Bisericii și mai ales prin împărtășirea cu Sfintele Taine. În acest fel, ‘credința devine o relație dinamică, vie, îmbogățitoare a omului în raport cu Dumnezeu, prin care omul adună în suflet lumina, iubirea și pacea Mântuitorului, devenind un om duhovnicesc, iar când devine un om duhovnicesc, împărtășește aceste daruri celor din jurul său’, a mai arătat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
