Pe 15 iunie, în anul 1889, se muta la Domnul, la vârsta de 39 de ani, Mihai Eminescu. Astăzi, la împlinirea a 123 de ani de la trecerea sa la cele veșnice, la mormântul din Cimitirul Bellu din Capitală Preasfințitul Părinte Episcop-vicar patriarhal Ciprian Câmpineanul, alături de un sobor de preoți a oficiat o slujbă de pomenire.
„Nu numai în calitatea sa de poet de geniu al literaturii și culturii românești am venit aici ca să-l pomenim, ci pentru că a fost și un bun fiu al Bisericii strămoșești. Cine nu cunoaște sintagma pe care o rostim deseori și care îi aparține lui Eminescu despre Biserica strămoșească și anume că Biserica Ortodoxă Română este Maica spirituală a poporului român, că este aceea care a plămădit limba română, a unificat-o, a ferit-o de influențe majore care să-i altereze conținutul, a păstrat-o cu sfințenie și a predat-o mai departe nepoților urmașilor noștri”, a spus Preasfințitul Părinte Ciprian Câmpineanul.
Evenimentul a fost organizat de Sectorul Teologic educațional al Patriarhiei Române, fiind prezenți consilieri din cadrul sectorului și membri ai administrației eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor.
„Împreună cu un grup de tineri de la Seminarul Teologic Ortodox din București și cu mulți credincioși în jurul nostru ne-am reamintit de ceea ce a însemnat și ceea ce însemnează poetul Mihai Eminescu pentru neamul acesta. El este un reper moral și este și un reper pentru credință. Toți am putea să găsim în opera lui Mihai Eminescu îndemnuri pentru a ne modela viața în conformitate cu Biserica pe care a slujit-o și a iubit-o în conformitate cu istoria neamului pe care l-a slujit și în conformitate cu tradițiile acestui popor și cu acea cultură pe care ne-a lăsat-o Eminescu și alături de el toate marile personalități ale neamului nostru”, a precizat pentru TRINITAS TV Pr. Cons. Constantin Pătuleanu de la Sectorul Teologic Educațional al Patriarhiei Române.
„Tradiția românească, colacii pe care i-am împărțit și coliva au fost făcute de călugărițe de la Patriarhia Română și de la Mănăstirea Samurcășești-Ciorogârla, aducându-ne aminte faptul că în copilărie și în tinerețile lui, Eminescu era un pelerin pe la mănăstiri și în primul rând la mănăstirea Gafton din ținutul Botoșanilor”, a explicat Arhim. Timotei Aionei, Exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucureștiului.
Mihai Eminescu a fost un apropiat al vieții monahale din vremea sa.
„Mihai Eminescu a fost un prieten al mănăstirilor, apropiat al unor monahi, al unor călugărițe, așa după cum au rămas și câteva însemnări autografe cum este însemnarea de pe un Pateric în manuscris aflat în biblioteca Academiei Române”, a mai precizat Arhim. Timotei Aionei.
La mormântul poetului au venit preoți și numeroși oameni de cultură care îi cinstesc memoria.
