În Duminica a II-a după Rusalii, „a Sfinților Români”, astăzi, 17 iunie, Preasfințitul Părinte Emilian Lovișteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, a oficiat Sfânta Liturghie la Schitul Bradu, din satul Gurguiata, localitatea Băile Olănești, județul Vâlcea, străveche chinovie ce îl are ca ocrotitor pe Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, după cum ne informează Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Râmnicului.
În cuvântul de învățătură rostit în cadrul Sfintei Liturghii, după citirea Sfintei Evanghelii, Preasfințitul Părinte Emilian Lovișteanul a subliniat sensurile duhovnicești desprinse din pericopa evanghelică. „În Duminica a II-a după Rusalii, rânduită de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române pentru a cinsti pe toți sfinții români din toate veacurile și din toate locurile românești, ne bucurăm ca neam și ca Biserică de lucrarea Duhului Sfânt în ființa poporul român cel binecuvântat. Evanghelia Sfântului Apostol Matei ne vorbește despre chemarea la apostolat de către Mântuitorul Iisus Hristos a primilor ucenici, Petru și Andrei, Iacov și Ioan, și de faptul că ei au lăsat toate și au urmat Domnului. … Asemenea Sfinților Apostoli, sfinții români au conlucrat la sfințirea acestor locuri, au mărturisit prezența lui Dumnezeu în lume și au împlinit lucrarea Bisericii lui Hristos în poporul român.” , a conchis părintele ierarh.
După Sfânta Liturghie, pentru că ne aflăm în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, Preasfințitul Părinte Emilian Lovișteanul a citit rugăciunea de dezlegare, lăsare și iertarea păcatelor pentru credincioșii prezenți la sărbătoare.
Scurt Istoric
Situat în satul Gurguiata la 7 km de stațiunea Băile Olănești, Schitul Bradu a fost construit pe temelia unui schit mai vechi numit „Schitul de sub Râpa Bradului”, atestat documentar la 15 iulie 1737 și care are hramul „Nașterea Sfântul Ioan Botezătorul”.
Actuala biserică a schitului este o construcție de zid, ridicată între anii 1783 și 1784 de către ieromonahul Sava, originar din satul Scrada, județul Gorj, fost egumen al mănăstirii Iezer, ajutat fiind de preotul Grigore, în timpul domnitorului Mihai Șuțu. Pictura originală existentă și astăzi a fost realizată de Popa Dimitrie Zograful. Biserica are forma de corabie, fără turlă, cu interiorul împărțit în trei și un pridvor deschis susținut de șase stâlpi, semănând cu aceea de la Iezer. Clopotnița este mai mare decât biserica și are două etaje lângă care au fost construite de-a lungul vremii chiliile viețuitoarelor.
În secolul al XIX-lea, documentele arată că schitul se afla într-o stare deplorabilă, aproape de ruină. În anul 1861 chiliile erau fără acoperiș, iar clopotnița netencuită. Iarna dintre anii 1863 și 1864 contribuie mai mult la degradarea acestui schit; datorită zăpezii, acoperișul s-a prabușit, iar ornamentele în relief, ciubucurile, au căzut din cauza înghețului.
În 1854-1855, schitul este alăturat schitului Sărăcinești și trecut ca aparținând Episcopiei de Râmnic, iar în anul 1904, aici nu mai era nici un călugăr. În anul 1994, la Bradu s-a stabilit un călugăr, iar după 1996 au fost aduse aici 10 maici, avându-l ca duhovnic pe starețul mănăstirii Pătrunsa, protosinghelul Varsanufie Gherghel. Astăzi, la Schitul Bradu o obște de 12 maici păstorite de monahia Arsenia Maxim se ostenesc să ducă mai departe tradiția monahală existentă aici de aproape trei secole.
