Înaintemergătorul Domnului, cinstit de credincioșii bănățeni

În Duminica a treia după Rusalii, Înalt Preasfințitul Timotei, Arhiepiscop al Aradului, a fost prezent în mijlocul preoților și credincioșilor din Parohia Arad-Centru, cu prilejul sărbătoririi hramului vechii Catedrale episcopale, ‘Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul’, informează „Ziarul Lumina”.

Înalt Preasfinția Sa, înconjurat de soborul preoților și al diaconilor slujitori, a oficiat Sfânta Liturghie arhierească. În cuvântul de învățătură ierarhul a tâlcuit pericopele evanghelice ale duminicii, pe de o parte, și ale sărbătorii Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, pe de altă parte, prin sublinierea începuturilor propovăduirii Mântuitorului și a Sfântului Ioan Botezătorul prin chemarea ‘pocăiți-vă că s-a apropiat Împărăția cerurilor’, lămurind modul în care fiecare creștin urmează această chemare a împărăției prin rugăciune și conduită creștină. Duminica a treia după pogorârea Duhului Sfânt, obișnuit numită și a Providenței Divine, subliniază purtarea de grijă a lui Dumnezeu față de lumea întreagă, în care omul este chemat să fie o încoronare, tocmai prin libertatea sa, care trebuie să fie conformă cu voința divină, conlucrând la protejarea, propășirea și desăvârșirea operei dumnezeiești, a arătat Înalt Preasfinția Sa. Răspunsurile liturgice au fost date de corul Facultății de Teologie Ortodoxă din Arad, condus de dl. conf. univ. dr. Mircea Buta. În încheierea Sfintei Liturghii s-a săvârșit panihidă pentru ctitorii și binefăcătorii catedralei trecuți în lumea veșniciei, iar prinoasele aduse au fost împărțite credincioșilor. O agapă frățească oferită celor prezenți și slujba Tainei Sfântului Maslu din după-amiaza zilei au prelungit atmosfera de aleasă trăire spirituală prilejuită de serbarea hramului și de prezența întâistătătorului eparhiei în vechea catedrală a Aradului.

Hramul mănăstirii de la Cenad

La sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, Mănăstirea Morisena-Cenad din Arhiepiscopia Timișoarei și-a prăznuit hramul. Cu acest prilej, zeci de credincioși bănățeni și-au îndreptat pașii spre așezământul monahal de la granița României cu Ungaria, pentru a participa la sfintele slujbe închinate Înaintemergătorului Domnului. Sfânta Liturghie a fost oficiată în paraclisul de vară al mănăstirii, de Preasfințitul Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, în frunte cu arhim. Simeon Stana, exarhul mănăstirilor din cuprinsul eparhiei, și pr. Gheorghe Sutac, protopopul Sânnicolaului Mare. Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul psaltic ‘Sfântul Ioan Damaschin’ al studenților de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Arad. În finalul slujbei, ierarhul a transmis credincioșilor prezenți și obștii monahale, condusă de monahia Ștefania Fronea, binecuvântarea și purtarea de grijă a Înalt Preasfințitului Părinte Nicolae, Mitropolitul Banatului.

Cea mai veche așezare monahală din țară

Mănăstirea Morisena, din comuna Cenad, județul Timiș, a fost înființată în anul 2003 deoarece la Cenad, vechea Morisena, exista, în jurul anului 1002, o mănăstire de călugări răsăriteni – cea mai veche atestată documentar de pe teritoriul țării noastre. De aceea, cu timpul, s-a constatat că prezența unui lăcaș monahal în acea parte a eparhiei ar contribui la revigorarea vieții bisericești. Astfel, cu binecuvântarea întâistătătorului Banatului, Înalt Preasfințitul Nicolae, a fost sfințit terenul aflat la hotarul comunei Cenad, donat de primărie și pusă piatra de temelie pentru biserica noului așezământ monahal, încredințat spre ocrotirea Sfântului Ioan Botezătorul. Noul lăcaș de cult a fost târnosit la 24 iunie 2005 de PS Lucian, Episcopul Caransebeșului, la vremea aceea Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei. Tot atunci s-au binecuvântat corpul de clădire și paraclisul de vară, toate construite în plin câmp, altădată pe un loc arabil. În prezent, obștea mănăstirii numără zece călugărițe, stareță fiind monahia Ștefania Fronea, iar duhovnic ieromonahul Matei Hădărig.

Comentarii Facebook


Știri recente

Factbox: Îmbătrânirea demografică în România

Sociologii şi demografii definesc îmbătrânirea demografică drept creşterea ponderii persoanelor vârstnice – de peste 65 de ani – în cadrul efectivului total al populaţiei studiate, în detrimentul celorlalte categorii de vârstă – tinerii şi adulţii,…