Mănăstirea Ștefan Vodă de la Vad va primi, la 2 iulie 2012, vizita Chiriarhului locului. Cu această ocazie, Înaltpreasfințitul Andrei, Mitropolitul Clujului, Sălajului și Maramureșului va oficia Sfânta Liturghie înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Totodată, va fi instalat și Protosinghelul Nicodim Pop de la Mănăstirea Nicula ca stareț al acestei sfinte mănăstiri, după cum ne informează Moldovan Cristian Dumitru, Reporter TRINITAS TV.
Așezământul monahal „Ștefan Vodă” din comuna Vad, județul Cluj, a fost reactivat, potrivit unei hotărâri luată marți, 22 noiembrie 2011, în ședința Permanenței Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Clujului, prezidată de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei. Mănăstirea a primit în administrare și biserica monument istoric din localitate.
Localitatea Vad este situata la 16 km de Dej, pe Valea Somesului, in Podisul Somesean. Biserica din Vad a fost ctitorita de Sfantul Stefan cel Mare, ca si cea din Feleac. Pe vremea aceea, Vadul facea parte din domeniul cetatii Ciceului, stapanit de Stefan cel Mare. Aceasta biserica a fost mult timp sediul Episcopiei Ortodoxe a Vadului si Feleacului, ai carui ierarhi erau hirotoniti la Suceava si depindeau de Mitropolia Moldovei. Stefan cel Mare si Petru Rares s-au ingrijit de biserica si au intretinut aici o scoala ortodoxa, desfiintata de generalul Bucow.
Biserica nu are pisanie si din pictura originala se pastreaza putin , pentru ca a fost distrusa, in urma unui atac al tatarilor. Lăcașul de cult este construit in stil moldovenesc de pietrari bistriteni si moldoveni, din piatra luata din castrul roman de la Cășeiu (se pastreaza pe zidurile bisericii inscriptii romane) si este acoperita cu sindrila, pastrandu-se forma acoperisurilor specifice manastirilor din Bucovina. Biserica are hramul „Adormirea Maicii Domnului’.
Mențiunile documentare ale episcopilor de Vad datează din cel de-al treilea deceniu al secolului al XVI-lea. O însemnare din 1553 ne spune că „mănăstirea’ din Vad ar fi fost construită de doamna Elena, soția lui Petru Rareș.
În 1717, biserica a fost distrusă de tătari, fiind refăcută abia după mai multe decenii. În 1754, protopopul ortodox din Ocna Dejului, se adresa „pravoslavnicilor creștini’ din acest protopopiat, cu rugămintea de a-i sprijini pe locuitorii din Vad pentru refacerea bisericii distruse de păgâni. O nouă refacere a bisericii a avut loc în anul 1838.
