La Mănăstirea Agapia, din județul Neamț, are loc, astăzi, 21 iulie 2012, începând cu ora 7:00, procesiunea închinată Sfinților Rafael și Partenie, care se va încheia la Schitul Agapia Veche. Sutele de credincioși care vor urca munții, lăudând ocrotitorii acestui vechi așezământ monahal, vor lua parte apoi la Sfânta Liturghie săvârșită de Înalt Preasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, informează Ziarul Lumina.
Manifestările religioase, dar și culturale ce au precedat procesiunea închinată sfinților protectori ai meleagurilor nemțene au debutat joi, marcând prăznuirea a 370 de ani de la sfințirea temeliei bisericii Mănăstirii Agapia, 150 de ani de la sfințirea picturii acesteia, precum și pomenirea lui Nicolae Grigorescu, pictorul bisericii, de la a cărui trecere la cele veșnice se împlinesc astăzi, 21 iulie, 105 ani.
Astfel, joi, Înalt Preasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a sfințit noul muzeu al Mănăstirii Agapia, denumit Muzeul de Artă ‘Nicolae Grigorescu’, și Casa Memorială ‘Alexandru Vlahuță’. Ieri, de sărbătoarea Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul, IPS Teofan, alături de Preasfințitul Corneliu, Episcopul Hușilor, Preasfințitul Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, și un sobor de preoți și diaconi, a resfințit biserica mare a Mănăstirii Agapia, cu hramul ‘Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil’. La finalul Sfintei Liturghii s-a oficiat și o slujbă de Parastas pentru ctitorii sfântului lăcaș și pentru pictorul Nicolae Grigorescu. Manifestările religioase și culturale se vor încheia astăzi, cu procesiunea închinată Sfinților Rafael și Partenie, urmată de Sfânta Liturghie, care se va săvârși la așezarea monahală de la Agapia Veche.
Un loc sfințit de nevoințele pustnicilor
Sihăstria de la Agapia Veche a fost, de-a lungul veacurilor, un extraordinar nucleu de credință ortodoxă și de cultură românească, numeroși pustnici care s-au nevoit pe aceste meleaguri fiind proslăviți și trecuți mai apoi în rândul sfinților. Despre Agapia Veche, mitropolitul Nicodim al Moldovei spunea că ‘este un loc sfințit, în care s-au nevoit, în evlavie și cu trudă grea, mulți pustnici și au petrecut vremea de ucenicie viitorii domnitori și mitropoliți ai Moldovei’. ‘Agapia Veche înfățișează una dintre cele mai vechi așezări călugărești ale Moldovei. Aici s-au nevoit pustnici care au trăit în evlavie și cu trudă grea. Aici au învățat și petrecut vremea de ucenicie viitorii domnitori și mitropoliți ai Moldovei. Aici s-au proslăvit cei trei Sfinți Cuvioși Rafael, Partenie și Ioan de la Râșca, și până acum două veacuri stăruia de datină închinarea solemnă și obștească la sfintele lor moaște, așa cum ne-a lăsat scris marele mitropolit Dosoftei’, descria, pe scurt, această așezare monahală atât de încărcată duhovnicește mitropolitul Nicodim al Moldovei și viitorul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
Nici o încercare nu a putut rupe firul vieții duhovnicești
La fel ca și pe Ceahlău, muntele sfânt al Ortodoxiei românești, împrejurimile Agapiei poartă urmele trecerii spre viața veșnică a pustnicilor și monahilor care au viețuit pe aceste meleaguri, numele lor rămânând în hotarnicile vechi și în locurile unde s-au nevoit: pustnicul Agapie, care a dat și numele acestor locuri, muntele Chiriac, muntele Veniamin, muntele Prohor, poiana lui Serghie, poiana lui Pahomie, poiana lui Eufrosin sau poiana Scaunele, unde domnitorii moldoveni veneau să ceară sfat, la vremuri de cumpănă, cuvioșilor care viețuiau aici. ‘Monahii Agapiei, printre care Sfinții Rafael și Partenie, pe care îi pomenim astăzi, au rămas renumiți pentru viața lor de mare sfințenie și, oricât de mari au fost încercările la care au fost supuși, viața monahală nu s-a pierdut niciodată aici. Nici avalanșele, nici surpările de teren sau alte încercări trimise de Dumnezeu, care au făcut ca așezarea monahală să fie refăcută sau strămutată în repetate rânduri, nici năvălirile păgâne nu au putut întrerupe viața monahală de aici. Părinții care se nevoiau în pustie pe aceste meleaguri reveneau mereu și reînnodau șirul. Tocmai de aceea, mereu a dăinuit aici această atmosferă de pace, de liniște și de rugăciune, care îmbie și atrage orice pelerin. Noi ne rugăm și dăm ascultare, pentru a păstra în continuare neschimbat acest tezaur duhovnicesc moștenit de la sfinții părinți, și le spunem pace celor care vin, bucurie celor care rămân și binecuvântare celor care pleacă’, spune monahia Fanuria Horătău, egumena Schitului Agapia Veche, așezare monahală ce numără în prezent 35 de viețuitoare.
Sfinții Cuvioși ai Agapiei Vechi
Despre Cuviosul Rafael se spune că s-a nevoit în străvechiul așezământ călugăresc Agapia din Deal, în veacul al XVI-lea, fiind cinstit încă din secolul al XVII-lea, mai ales în Moldova, ca unul dintre marii sfinți români, ale cărui sfinte moaște le-a căutat, spre a le săruta, însuși Sfântul Ierarh Dosoftei, Mitropolitul Moldovei. Despre Sfântul Cuvios Partenie, vrednic urmaș al sihaștrilor din Munții Agapiei, se spune că a viețuit în aceste locuri în veacul al XVII-lea. Mărturie a viețuirii sale sfinte și minunate este și faptul că, după trecerea la cele veșnice (1660), trupul fiindu-i dezgropat, după rânduiala strămoșească, a fost găsit nestricat și se spune că multe minuni s-au întâmplat la mormântul său. Acești doi mari luminători ai călugărilor întregesc șirul părinților din veac ce s-au sfințit prin mari nevoințe în ‘Mănăstirea lui Agapie’ și în împrejurimile ei.
