Hramul Mănăstirii Eșanca din județul Botoșani

Mănăstirea Eșanca din județul Botoșani și-a sărbătorit hramul, joi, 19 iulie 2012, în prezența Preasfințitului Calinic Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, a numeroși preoți și credincioși. Anul acesta, credincioșii prezenți la hram și obștea Mănăstirii Eșanca au mai avut un motiv de bucurie: a fost sfințit locul pe care se va ridica viitoarea casă monahală a mănăstirii.

După cum informează Ziarul Lumina, Ediția de Moldova, joia trecută, când Biserica noastră a prăznuit ‘Aflarea moaștelor Sfântului Cuvios Serafim de Sarov’, Mănăstirea Eșanca din județul Botoșani și-a serbat hramul. Cu acest prilej, de la Biserica ‘Sfântul Nectarie’ din Iași, cu binecuvântarea Înalt Preasfințitului Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, și prin bunăvoința părintelui paroh Petrică Lehaci, la mănăstirea botoșăneană fost adusă racla în care se află un fragment din moaștele Sfântului Nectarie. Programul liturgic al sărbătorii a început miercuri, 18 iulie, cu slujba Privegherii în cinstea Sfântului Serafim de Sarov și a continuat a doua zi cu slujba Sfintei Liturghii, oficiată de Preasfințitul Calinic Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, alături de un sobor de preoți din mai multe protopopiate ale Arhiepiscopiei Iașilor. Din soborul slujitor au mai făcut parte arhim. Hrisostom Rădășanu, consilier al Sectorului Învățământ al Arhiepiscopiei Iașilor, arhim. Benedict Sauciuc, starețul Mănăstirii Neamț, protos. Arsenie Butnaru, starețul Mănăstirii Vlădiceni, protos. Teodosie Pleșca, starețul Mănăstirii Zosin, protos. Valerian Radu, slujitor la Catedrala mitropolitană din Iași, și protos. Serafim Grigoraș, ctitorul Mănăstirii Eșanca și slujitor la Catedrala mitropolitană din Iași.

În cuvântul adresat credincioșilor la finalul Sfintei Liturghii, arhim. Hrisostom Rădășanu a vorbit despre viața Sfântului Serafim de Sarov, ‘model de viață, model de moarte și mai mult decât aceste două, model de nemurire’, dar și despre necesitatea dobândirii sfințeniei. ‘În sfânt și în sfințenie și-a găsit neamul românesc chemarea și vocația, împlinirea, binecuvântarea, liniștea, credința, nădejdea și dragostea. Sunt importante și înțelepciunea și puterea, dar sfințenia primează, pentru că ea ne pune în prezența lui Dumnezeu’, a spus arhim. Hrisostom Rădășanu.

‘Monahismul presupune comuniune, comunicare și cuminecare’

După Sfânta Liturghie, PS Calinic Botoșăneanul a sfințit locul pe care se va ridica casa monahală a Mănăstirii Eșanca și a ținut un cuvânt de învățătură, în care a vorbit despre rolul și importanța monahismului, văzut ca ideal al Bisericii. ‘Monahismul este o realitate peste care nu se poate trece. O Biserică fără monahi este o Biserică fără ideal. Prezența monahilor români încă din secolele III-IV ne arată faptul că poporul nostru a crezut în Dumnezeu cu toată ființa lui și L-a propovăduit în toată tensiunea și intensitatea lui. Monahii, dincolo de încercările prin care trec, sunt faruri și felinare ale lui Dumnezeu, care s-au retras în ideea de a-și conserva existența în cele ale lui Dumnezeu. A te retrage nu înseamnă însă a te închide în propriul egoism, ci înseamnă a te închide în relație cu ceva și a te deschide în relație cu Altcineva, pentru că monahismul presupune comuniune, comunicare și cuminecare. Celui care nu știe să relaționeze cu Dumnezeu și implicit cu semenii nu-i va folosi nici lui, nici altora retragerea sa din lume’, a subliniat PS Calinic.

La final, protos. Serafim Grigoraș, ctitorul Mănăstirii Eșanca, a mulțumit Înalt Preasfințitului Teofan și Preasfințtului Calinic, dar și preoților slujitori și credincioșilor prezenți pentru împreuna slujire și împreuna rugăciune. Hramul Mănăstirii Eșanca s-a încheiat cu o agapă, la care au participat toți cei prezenți.

Mănăstirea Eșanca a fost înființată la începutul anului 2010 cu sprijinul protos. Serafim Grigoraș, slujitor la Catedrala mitropolitană din Iași. Toate lucrările acestei așezări monahale s-au efectuat sub directa supraveghere a Preasfințitului Calinic Botoșăneanul.

Comentarii Facebook


Știri recente

Factbox: Îmbătrânirea demografică în România

Sociologii şi demografii definesc îmbătrânirea demografică drept creşterea ponderii persoanelor vârstnice – de peste 65 de ani – în cadrul efectivului total al populaţiei studiate, în detrimentul celorlalte categorii de vârstă – tinerii şi adulţii,…