Istoria celei mai mari biserici din Romania s-a scris in urma cu 86 de ani

In urma cu ceva vreme, municipalitatea preciza prin glasul viceprimarului general Razvan Murgeanu ca edificiul ce urmeaza sa fie inaltat aici a fost denumit ‘Catedrala Mantuirii Neamului’ acum 86 de ani, mai precis pe data de 10 mai 1920, de catre regele Ferdinand, intr-o scrisoare trimisa patriarhului Miron, in care ii propunea ca amplasament Dealul Arsenalului, printre argumentele aduse fiind si acela ca din acest loc constructia era vizibila de oriunde ai privi-o, informeaza cotidianul ‘Cronica Romana’. Catedrala urmeaza sa aiba dimensiuni monumentale si, asa cum spun edilii Capitalei, trebuie sa fie cea mai mare biserica dintre toate bisericile din Romania, asa cum au dorit initiatorii proiectului, inca de la inceputul secolului trecut. Constructia se pare ca nu va fi acoperita de actualul sediu al Parlamentului, fiind vizibila din orice punct al Bucurestiului. Pe terenul de 110.000 mp, atribuit Patriarhiei Romane, cu titlu gratuit vor fi construite Catedrala si asezamintele patriarhale si va fi amenajat un parc public. Fatada principala va avea vedere spre cartierul 13 Septembrie, constructia fiind vizibila de pe Dealul Mitropoliei. Solutia amplasamentului a avut in vedere si axa vizibilitatii dintre Dealul Mitropoliei si Catedrala. In plus, solutia ofera si posibilitatea organizarii unor procesiuni ample, care sa nu afecteze circulatia rutiera. De la o slujba tinuta pe Dealul Mitropoliei, miile de credinciosi au posibilitatea sa porneasca intr-o procesiune pe Bulevardul Unirii, apoi pe Bulevardul Libertatii (prin fata Parlamentului), dupa care urca pe Calea 13 Septembrie, pana in incinta Catedralei. Specialistii sustin ca si din punct de vedere urbanistic, alaturarea celor mai importante institutii ale statului, care sunt Parlamentul, Biserica si Armata este binevenita. De-a lungul celor 16 ani de cautari in privinta amplasamentului catedralei s-au vehiculat mai multe solutii, printre care Dealul Arsenalului, fostele Hale Unirii si actualul platou al Teatrului National si al Hotelului Intercontinental. Zona aleasa, Dealul Arsenalului, cea pentru care s-a optat in final, a fost pastrata fara constructii pana in 1985, cand Ceausescu a folosit-o pentru dezvoltarea administrativa a Bucurestiului, fiind cea mai sigura din punct de vedere seismic. Proiectul prevedea, intr-una din primele variante, potrivit declaratiilor facute de Razvan Murgeanu, si amenajarea unui bulevard, care sa treaca prin actuala curte a Parlamentului, unind strada Uranus cu Podul Hasdeu si cu strada Buzesti, care va fi largita, obtinandu-se o artera pe axa Piata Victoriei – Rahova, ca alternativa pentru Bulevardul Magheru.