Centrul de restaurare și vizualizare al Facultății de Teologie din Craiova a găzduit vineri, 23 noiembrie, lucrările congresului național cu tema „Personalitatea isihastă a părintelui Ghelasie Gheorghe”. Ajuns anul acesta la cea de a IV-a ediție, evenimentul a adunat peste 70 de participanți din întreaga țară, informează „Ziarul Lumina”.
Organizat cu binecuvântarea și cu sprijinul Înalt Preasfințitului Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, evenimentul a avut menirea de a pune în lumină un personaj mai puțin cunoscut al isihasmului românesc, părintele Ghelasie Gheorghe de la Mănăstirea Frăsinei. Pentru împlinirea acestui scop s-au reunit la Craiova preoți, profesori universitari, ingineri, economiști, artiști, care l-au cunoscut și apreciat pe preacuviosul ieromonah, atât în lucrarea sa scrisă, cât și în activitatea sa pastorală.
„Părintele Ghelasie a vestit învățătura ortodoxă într-o manieră personală”
Lucrările congresului au fost deschise, în Aula Magna a Centrului de restaurare, prin cuvântul IPS Irineu. Mitropolitul Olteniei și-a arătat în primul rând bucuria împlinirii unui asemenea eveniment în Cetatea Băniei, sub „strașina” Facultății de Teologie. Apropiat al părintelui Ghelasie, de pe vremea viețuirii sale în Mănăstirea Frăsinei, Arhiepiscopul Craiovei a vorbit despre personalitatea complexă a acestuia, despre alesele sale preocupări duhovnicești, dar și despre dragostea sa de carte. „Ne aflăm astăzi aici pentru a prezenta reflectarea chipului isihast în scrierile părintelui Ghelasie de la Frăsinei, adică a unui om ce a experimentat, el însuși, isihasmul. Mă bucur să binecuvântez un eveniment de asemenea factură, ce se desfășoară în Aula Facultății de Teologie din Craiova. Această întâlnire va reprezenta o etapă importantă în receptarea personalității sale de către comunitatea academică. Călugăr nevoitor, preot îndrăgostit de liturghie și mare îndrumător de suflete, părintele Ghelasie a simțit nevoia și să scrie, nu doar comentând ceea ce au scris alții, ci mai ales arătând ce s-a descoperit lui, în urma rugăciunii. Sfinția sa a învățat să se roage de la părintele Arsenie Praja, pustnic cu viață sfântă din zona Apusenilor, moștenitor al unei anumite tradiții isihaste. Oricum, avva Ghelasie și-a verificat trăirile citind mult din Sfinții Părinți, în special din Sfântul Grigorie Palama. Faptul că perioada în care a trăit – imediat după căderea comunismului – a fost una de maximă deschidere către tot felul de curente de gândire, interzise până atunci, l-a obligat să se pună la curent și cu filosofia greacă, și cu spiritualitatea indiană și cu altele. Veneau la dânsul mulți tineri însetați de nou și trebuia să le vorbească pe înțelesul lor, pentru a-i aduce în Biserică, să nu se rătăcească pe alte căi. Toate aceste circumstanțe au făcut ca limbajul și stilul său să fie unul inedit, fapt ce a provocat adesea rezerve și neînțelegeri din partea unor teologi sau clerici. Rămâne însă în seama ucenicilor săi sarcina de a arăta că părintele Ghelasie a vestit tot învățătura ortodoxă, doar că într-o manieră personală”, a spus IPS Irineu.
A IV-a ediție a Colocviului național închinat părintelui Ghelasie
La rândul său, prof. conf. univ. dr. Liviu Bogdan Vlad, cadru didactic la Academia de Studii Economice din București, moderatorul și organizatorul evenimentului, a vorbit despre istoria colocviilor dedicate vieții și teologiei părintelui Ghelasie. „Colocviile anterioare au reunit cuvioși părinți, teologi, profesori universitari, artiști și cercetători, ucenici ai părintelui Ghelasie sau oameni preocupați de personalitatea sa. Cu toții au dat mărturie despre rodirea cuvântului părintelui Ghelasie în viața lor și despre semnificația profundă a vieții și operei sale. Tot în cadrul colocviilor anterioare au fost prezentate și diferite volume din opera completă a părintelui Ghelasie, de publicarea căreia s-a îngrijit atent Editura Platytera, prin osteneala și competența d-lui Florin Caragiu”, a spus prof. Bogdan. Colocviul desfășurat la Craiova a fost împărțit pe patru secțiuni: două dedicate conferințelor și două dedicate mărturiilor de la cei ce l-au cunoscut direct pe părintele Ghelasie.
Au prezentat prelegeri despre viața și opera părintelui Ghelasie: arhim. Hristofor Bucur – de la Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul”, din Poiana Brașov, conf. univ. dr. Adrian Lemeni – Facultatea de Teologie din București, pr. asist. dr. Jean Nedelea – Facultatea de Teologie din București, lect. Daniel Lemeni – Facultatea de Teologie din Timișoara, Luigi Bambulea – Revista Verso a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, prod. univ. dr. Gheorghe Mustață – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași etc.
În cadrul evenimentului au fost lansate lucrări: „Experiențe mistice la Părinții Orientali”, Vol. II, publicată de IPS Irineu Popa la Editura Mitropolia Olteniei, Craiova, 2012 și „Chipul Iconic”, Vol. II, „Crochituri antropologice. Reflexii ale chipului mistico-teologic ghelasian”, Editura Platytera, București, 2012.
Cine este părintele Ghelasie?
S-a născut la data de 18 martie 1944, în comuna Sălătrucel Loviștea, județul Vâlcea, primind la botez numele de Gheorghe Teodor. Era fiul preotului Gheorghe I. Popescu și al presbiterei Marcela Popescu. De mic s-a apropiat de Biserică, ajungând să petreacă ceasuri întregi alături de părintele său la sfintele slujbe. A absolvit mai întâi școala primară în sat, apoi școala medie în Râmnicu-Vâlcea, iar între anii 1962 și 1964 a absolvit cursurile unei școli tehnico-sanitare din orașul Cluj, cu gândul de a urma Facultatea de Medicină după terminarea ei.
La învățătură a fost dintotdeauna printre primii, ajungând chiar să obțină repartiție pe un post de asistent medical la Cluj. A lucrat o perioadă la Spitalul Unificat din Abrud, ca asistent de laborator. Aici, o femeie credincioasă, care lucra în spital, i-a făcut cunoștință cu părintele Arsenia Praja, ieromonah la Mănăstirea Râmeț. Lângă el a prins gustul monahismului, tânjind mereu spre o viață în singurătate cu Dumnezeu. Dorul după singurătate și l-a împlinit în 1973, când s-a închinoviat ca frate în Mănăstirea Frăsinei. Aici a experimentat cele mai profunde trăiri și meditații mistice. Datorită harului său, mii de credincioși din toată țara veneau la Frăsinei pentru a lua cuvânt de folos duhovnicesc. Întotdeauna a urmat cuvintelor Scripturii: „Caută mai întâi pe Dumnezeu și oamenii te vor căuta pe tine”.
Opera sa scrisă se remarcă printr-o profundă și originală încărcătură teologică, desprinsă dintr-o trăire cu totul aparte. La formarea sa interioară au contribuit atât lectura duhovnicească din operele Sfinților Părinți, cât mai ales experiențele sale interioare, rugăciunea și Sfânta Liturghie. Slujind la Sfântul Altar, părintele Ghelasie a descoperit dimensiunea „chipului iconic” al structurii noastre duhovnicești. Dumnezeu l-a chemat la cele veșnice în data de 2 iunie 2003, fiind înmormântat în cimitirul Mănăstirii Frăsinei.
