Creștinii ortodocși îl sărbătoresc astăzi, 6 decembrie 2012, pe Sfântul Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei.
Sfântul Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei s-a născut la sfârșitul secolului al III-lea, în localitatea Patara (Asia Mică), din părinții Teofan și Nona. Pe lângă părinți, unchiul său, Episcopul Nicolae al Patarei, a avut un rol important în biografia sfântului, fiindu-i luminător în drumul slujirii lui Dumnezeu.
A studiat la cele mai bune școli, unde s-a remarcat prin inteligență, iar în bisericile în care intra uimea pe toți prin blândețe și noblețe sufletească. Episcopul Nicolae, plecând la Ierusalim să se închine la Sfântul Mormânt, a lăsat toată grija eparhiei în seama nepotului său. În acest timp părinții Sfântului Nicolae au murit. El i-a îngropat în Patara, iar averea moștenită a împărțit-o săracilor. La întoarcerea unchiului său, Nicolae pleacă în pelerinaj în Țara Sfântă. Când s-a întors de la Locurile Sfinte, a mers la Mănăstirea Sionului, întemeiată de unchiul său. Îndemnat de Dumnezeu, s-a reîntors apoi în cetatea Mira, pentru a trăi între oameni.
După moartea arhiepiscopului Mirei Lichiei (eparhie din Asia Mică) Sfântul Nicolae a fost ales în fruntea acestei eparhii, în urma unei minuni. Tradiția spune că Dumnezeu S-a arătat în vis unui episcop bătrân, pe care l-a îndemnat să pună arhiepiscop de Miria pe primul bărbat care va intra a doua zi în biserică. Primul bărbat care a intrat în Biserica arhiepiscopală a fost Sf. Nicolae. El a refuzat la început această funcție, însă Mântuitorul i S-a arătat în vis, dăruindu-i Evanghelia și îndemnându-l să primească noua demnitate.
Ca arhiepiscop, Sfântul Nicolae a avut o activitate deosebită. A ajutat pe săraci, i-a primit pe cei păcătoși, a apărat credința de erezii și de persecutorii păgâni, el însuși fiind chinuit de soldații împăraților Dioclețian și Maximian, care au încercat să distrugă creștinismul. El a continuat să apere legea lui Hristos, mergând prin orașul Mira și distrugând toate statuile zeilor la care se închinau păgânii. În jurul anului 305 a fost întemnițat, dar atunci când pe tronul Imperiului Bizantin a urcat Sf. Constantin cel Mare (305-335), creștinii putând să-și manifeste liber credința, Sfântul Nicole a fost eliberat.
În Biserică, apar însă primele tulburări eretice prin persoana lui Arie ce se raporta cu o înțelegere pur omenească la Taina Întrupării Mântuitorului, știrbindu-I Acestuia calitatea dumnezeirii Sale. La cererea Sf. Împărat Constantin are loc astfel primul Sinod Ecumenic în anul 325 în localitatea Niceea, ce avea drept scop îndreptarea ereziei ariene. Printre cei 318 de părinți participanți a fost convocat și Sfântul Nicolae. Arhiepiscopul Mirelor Lichiei era un om cu o cultură extraordinară și cu un profil moral desăvârșit, fiind unul dintre cei care au luat cuvântul la Sinodul I Ecumenic.
Se spune despre Sfântul Nicolae că a condamnat erezia lui Arie, iar această condamnare a fost atât de vehementă, atât de convingătoare și el a fost atât de supărat de atitudinea lipsită de credință a lui Arie, încât l-ar fi pălmuit chiar pe acesta. Ieșirea aceasta l-a costat însă deprecierea celorlalți părinți ce au catalogat acest gest incompatibil cu demnitatea slujirii arhierești. Drept urmare, însemnele arhierești i-au fost retrase sfântului. Peste scurtă vreme însă, din cauza unei vedenii avute de unul dintre Sfinții Părinți de la acest sinod, situația este îndreptată. În această teofanie, Mântuitorul Hristos ținea deasupra capului Sfântului Nicolae Evanghelia, iar Maica Domnului purta în mâini omoforul, semn că Dumnezeu dorea reabilitarea ierarhului său. Nu se știe cu exactitate anul în care Sfântul Nicolae a plecat la Hristos, unele surse indicând anul 340, altele 350. Se știe doar data, respectiv cea la care astăzi îl cinstim pe Sfântul Nicolae, 6 decembrie.
Datorită minunilor pe care le-a făcut, Sfântul Nicolae este considerat ocrotitorul copiilor, în special al celor săraci, dar și al marinarilor, al brutarilor, al fetelor nemăritate, al celor acuzați pe nedrept. În anul 1087, de frica expansiunii musulmane, moaștele sale, care rămăseseră în Mira Lichiei, au fost transferate la Bari, în Italia, unde sunt păstrate într-o criptă sub Biserica care îi este dedicată în acest oraș italian. O parte din mâna dreaptă a Sfântului Nicolae se află în țara noastră la Biserica „Sfântul Gheorghe” Nou din București.
