La Biserica Dobroteasa se restaurează pictura

După ani de așteptări, ispite de biruit și multe drumuri pe la instituțiile de stat pentru primirea aprobărilor, Biserica „Dobroteasa” din Protoieria III Capitală a demarat de câteva luni lucrările de restaurare a picturii, potrivit Ziarul Lumina. Aceasta a fost realizată la sfârșitul secolului al XIX-lea de Gheorghe Ioanid, ucenicul pictorului Gheorghe Tattarescu.

Ansamblul pictural al acestei biserici s-a deteriorat mult și din cauzele firești ale trecerii vremii, dar și din cauza dorinței regimului comunist de a o demola, interzicând astfel orice îngrijire a sa pentru o vreme. Pe de altă parte, la cutremurul din 1977, turlele bisericii au fost grav avariate și chiar dacă se începuse restaurarea lor, a acoperișului și a fațadelor, lucrările au fost sistate în 1983. Mai grav decât atât, din acel negru an, biserica a fost închisă timp de 7 ani, pentru ca enoriașii să se obișnuiască fără ea, iar demolarea ei să poată fi săvârșită fără proteste. În această perioadă apa s-a infiltrat, deteriorând mult structura și pictura bisericii. Astăzi, părți din ansamblul picturii murale sunt chiar absente, iar pentru aceasta s-a primit îngăduință și binecuvântare să se repicteze în duhul aceleiași tehnici, întrucât pictura Bisericii „Dobroteasa” este foarte valoroasă, fiind realizată de Gheorghe Ioanid, ucenicul marelui Gheorghe Tattarescu.

În anul 1990, când ușile bisericii au fost deschise credincioșilor, potrivnicii nu au întârziat să apară. Mulți îndemnau la dărâmarea lăcașului de cult și înălțarea altuia nou, întrucât acesta era prea deteriorat, dar preotul Gheorghe Sima, ajutat de comunitatea de aici, a început demersurile pentru refacerea monumentului și păstrarea moștenirii înaintașilor.

Deși se făcuseră doar câțiva pași pe drumul libertății, autoritățile, nostalgice după mentalitățile de odinioară, au hotărât construirea a două blocuri, unul în partea frontală, celălalt pe latura sudică a Bisericii „Dobroteasa”. În scurt timp, spațiul de lângă biserică a devenit șantier, plin de utilaje de mare tonaj, ale căror trepidații au afectat și mai mult lăcașul de cult. Comitetul parohial a intervenit pe lângă autoritățile abilitate în repetate rânduri, pentru ca lucrările să fie sistate în 1993 la unul dintre blocuri, și abia în 1999 la cel de-al doilea. Spre bucuria credincioșilor, acele imobile au fost scoase definitiv din planul de sistematizare, astfel încât biserica nu a mai fost afectată nici de lucrările învecinate, nici n-a ajuns să fie ascunsă între cele două construcții. Părintele paroh ne povestește că și-a dorit mult ca biserica să se vadă „precum Hristos stă cu brațele deschise, Care așteaptă să vină cineva pentru a-L îmbrățișa”.

Din 2001, când în sfârșit s-a primit autorizația, s-a reușit consolidarea structurii de rezistență a bisericii, refacerea acoperișului, a tencuielilor exterioare, a trotuarelor și a iluminatului exterior. În prezent, se lucrează la restaurarea frescei, iar după aceea se dorește construirea unui așezământ social-filantropic și misionar al Parohiei „Dobroteasa”.

Biserica „Dobroteasa”, situată în apropierea Pasajului Mărășești, va continua să rămână un pasaj spre cele duhovnicești pentru toți cei care se adâncesc în tainele ei.

O bogată moștenire spirituală

Ctitorii primei biserici de zid au fost boierul Dobrotă și soția sa, Ancuța. Ridicată pe locul uneia de lemn, noua biserică a preluat hramul celei vechi, „Buna Vestire”. După numele ctitorilor, acest lăcaș de cult poartă denumirea „Dobroteasa”. Între 1730 și 1738, s-a purces la ridicarea unei noi biserici de zid, întrucât cea veche s-a slăbit mult în urma cutremurelor. Dar nici aceasta nouă nu a rezistat decât până în 1884. Actuala biserică datează din 1892 și a fost inclusă pe lista monumentelor istorice, nu numai datorită vechimii ei, ci mai ales prezenței elementelor specifice, precum tehnica murală a picturii în ulei a lui Gheorghe Ioanid, catapeteasma din lemn sculptată în stil neogotic și cu icoane bizantine, sculptarea în partea de sus a stranelor din lemn a blazonului celui de-al doilea ctitor, familia Constantin și Ancuța Năsturel din Herești, grifonul și coroana cu cruce, variantă a vechiului blazon al familiei Năsturel. Pe lângă această moștenire culturală, la biserica Parohiei „Dobroteasa” au păstorit distinși teologi, precum preotul Gheorghe Gheorghiu, care a întreprins o frumoasă și rodnică activitate pastorală, culturală, misionară, socială, un model demn pentru preoții de azi. La fel și preotul Leonida Dumitrăchescu (cumnat al omului politic Ion Mihalache), care a fost închis în perioada 15 august 1952 – 16 august 1953 pentru „uneltire împotriva ordinii sociale”.

Comentarii Facebook


Știri recente

Factbox: Îmbătrânirea demografică în România

Sociologii şi demografii definesc îmbătrânirea demografică drept creşterea ponderii persoanelor vârstnice – de peste 65 de ani – în cadrul efectivului total al populaţiei studiate, în detrimentul celorlalte categorii de vârstă – tinerii şi adulţii,…