Conferință duhovnicească la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iași

Asociația Studenților Creștini Ortodocși Români (ASCOR), filiala Iași, a organizat joi, 21 februarie 2013, o nouă conferință duhovnicească. Subiectul dezbătut a fost dedicat pregătirii din timpul Postului Mare, iar conferențiar a fost arhim. Hrisostom Rădășanu, consilier educațional al Arhiepiscopiei Iașilor, informează Ziarul Lumina, Ediția de Moldova.

Sala T17 a Facultății de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași a fost joi seară neîncăpătoare pentru studenții care au dorit să asculte sfaturile părintelui arhimandrit Hrisostom Rădășanu. În debutul întâlnirii, invitatul a făcut referire la titlul conferinței, „999 de pași simpli pentru cei care se pregătesc”: „Titlul întâlnirii din această seară se vrea a fi în legătură cu apropiata pregătire pentru Sfintele Paști, pregătire pe care noi o numim Postul cel Mare. 999 este ca un fel de nadă care se aruncă în mare. În general, lumea este obsedată de rețete facile, în care cifra 10 este mai tot timpul prezentă: 10 pași ca să slăbești, 10 pași ca să înveți excepțional etc. Sfânta Scriptură însă, atunci când vrea să dea un termen final, absolut și împlinitor în istorie, folosește o altă cifră, anume 1000, multiplul lui 10. Cei din vechime au preferat cifra 1000, punându-o la sfârșitul istoriei ca o formă de împlinire a timpului, cifra prin excelență a împlinirii tuturor cifrelor. 999, care este 1000 minus 1, reprezintă multiplele moduri în care noi putem fi în prezența lui Dumnezeu în istorie, iar acest 1 este credința, despre care Apostolul Pavel vorbește că este baza, temelia, fundamentul, pe care toate aceste făptuiri ale noastre se zidesc; 1 este acel lucru care îi lipsea Martei, cu toate că se afla în prezența lui Dumnezeu”.

„Viața este ca un pod, nimeni nu este atât de nebun să-și facă o casă pe el”

În cuvântul adresat tinerilor ascoreni, invitatul a subliniat că „toată viața noastră este un mare pas, o continuă păsuire, o continuă pregătire pentru ceva care urmează. Nu avem cetate stătătoare aici pe pământ, după cum ne mărturisește Apostolul Pavel, iar un fapt nescris în Scriptură, dar consemnat în Coran, îl prezintă pe Domnul Hristos spunând următoarele cuvinte: „Viața este ca un pod, nimeni nu este atât de nebun să-și facă o casă pe el”. Folosești viața doar ca să treci. Această pregătire perpetuă pentru tot ceea ce va urma are pentru noi un sens foarte bine definit, anume Persoana și prezența binecuvântată a lui Dumnezeu”. În continuare, arhim. Hrisostom Rădășanu a făcut referire la versetul 1 din capitolul XII al Epistolei către Romani a Sfântului Apostol Pavel: „Vă îndemn deci, fraților și surorilor, pentru îndurările lui Dumnezeu, să înfățișați trupurile voastre ca pe o jertfă vie, sfântă, bine-plăcută lui Dumnezeu, ca închinarea voastră cea duhovnicească.”

„Pentru îndurările lui Dumnezeu, noi suntem ceea ce suntem; „din mila Sfântului facem umbră pământului”, după cum spunea Eminescu. Când Sfântul Apostol Pavel vorbește despre înfățișarea trupurilor, se referă la a sta alături de Dumnezeu în trupurile noastre, prin rugăciune, prin gândurile bune, prin cugetarea la cele înalte. Cum poți însă să stai cu trupul alături de Dumnezeu, dacă Scriptura afirmă că duh este Dumnezeu? Biserica are câteva răspunsuri și toate acestea sunt cuprinse în faptele pe care noi le numim trupești, pe care, în general, noi le dăm la o parte, considerându-le nedemne de viețuirea noastră duhovnicească. Dacă eu mă rog, de ce să-mi mai plec genunchii? Dacă eu am credința mea, de ce să mai merg la biserică? Dacă eu mă rog și am credința mea, de ce să mai fac metanii? În fine, dacă eu mă rog și am credința mea, de ce să mai postesc? Or Apostolul spune că a sta împreună cu Dumnezeu cu trupul este o chestiune foarte serioasă. Trupurile noastre trebuie să fie împreună cu Dumnezeu, la fel ca mințile și sufletele noastre. Părinții ne-au învățat din vechime că firea omenească nu este compusă din suflet și trup, căci acestea nu pot fi delimitate, ci că este o fire care este și suflet și trup. Atunci când postim, nu facem acest lucru decât pentru faptul că Domnul este prezent; noi postim și ne jertfim pentru că stăm lângă un Dumnezeu al jertfei. Dumnezeu, când omul era în păcat, a venit lângă el și a luat toate ale lui, în afară de păcat, iar omul este dator să stea la rândul lui lângă Dumnezeu, luând toate ale Lui, afară de identitatea de Ființă și de Ipostas. Aceasta înseamnă să fii viu întru Dumnezeu. Referitor la «jerfa cea sfântă», Sfântul Ioan Scărarul vorbește despre post ca despre maica tuturor virtuților, după cum lăcomia este maica tuturor păcatelor. Tot referitor la versetul menționat, a bine-plăcea lui Dumnezeu este apropiat cu a fi recunoscător lui Dumnezeu; smerenia și fidelitatea sunt lucruri care decurg din această expresie, «a fi bine-plăcut lui Dumnezeu». Postul, rugăciunile, plecarea deasă înaintea Sfintei Cruci și privegherile sunt lucruri care fac din noi oameni mai apropiați de Dumnezeu, care umblă în preajma lui Dumnezeu, într-o stare de jertfă, care este vie, sfântă și bine-plăcută lui Dumnezeu. Felul în care înfățișez trupul meu ca jertfă devine martorul nemincinos al prezenței lui Dumnezeu”.

„Postul și rugăciunea îți vor arăta scopul pentru care ele au fost rânduite”

În încheiere, arhim Hrisostom Rădășanu a făcut un rezumat al întregii conferințe: „Pașii din titlul conferinței reprezintă jerfa cea vie; ei sunt simpli pentru că sfințenia este necomplicată, este la îndemână și este a noastră, iar pregătirea este tot timpul o consecință a credinței că la capătul drumului pe care îl parcurgi acum vei afla ceea ce ai sperat. A sta alături de Dumnezeu înseamnă a sta alături și de oameni. Nu se poate ca noi să săvârșim o faptă legată de postire, fără ca prin aceasta să nu facem și un act de credință. Nu postesc numai pentru mine, ci postesc pentru Biserica întreagă. În același timp, putem spune că nu există rețețe fixe în privința postului. Postește și te roagă, iar postul și rugăciunea îți vor arăta care sunt scopurile pentru care sunt făcute”.

În a doua parte a conferinței, timp de câteva ore, invitatul a răspuns la întrebările venite din sală.

Comentarii Facebook


Știri recente

Factbox: Îmbătrânirea demografică în România

Sociologii şi demografii definesc îmbătrânirea demografică drept creşterea ponderii persoanelor vârstnice – de peste 65 de ani – în cadrul efectivului total al populaţiei studiate, în detrimentul celorlalte categorii de vârstă – tinerii şi adulţii,…