Pelerinajul de Florii începe în fiecare an într-o biserică, trece pe la mai multe biserici și se încheie la o altă biserică, fiecare dintre ele fiind o icoană sau o arvună a Ierusalimului ceresc spre care năzuim cu dor. Anul acesta, credincioșii din cetatea lui Bucur au avut bucuria de a aduce florile virtuților adunate în suflete în cele 40 de zile de post la temelia „noului Ierusalim” al poporului român, Catedrala Mântuirii Neamului.
Deși sâmbătă, pe la orele amiezii, soarele începuse a-și arunca razele arzătoare peste urbea bucureșteană, descurajând parcă orice mișcare sub privirea-i toropitoare, credincioșii nu s-au ferit să mai adauge încă o nevoință celor șase săptămâni de post și au venit cu mic, cu mare pe locul unde tocmai a început a răsări din pământ viitoarea Catedrală patriarhală, lăcașul-simbol al poporului român, aflat încă în durerile facerii. Aici, au participat la Vecerina unită cu Litia săvârșită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfințitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi, cu toții îmbrăcați în veșminte de sărbătoare. La finalul slujbei, Preafericirea Sa a rostit rugăciunea pentru binecuvântarea stâlpărilor și a citit o rugăciune de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru lucrările ce s-au săvârșit până în prezent la infrastructura Catedralei Mântuirii Neamului. Adresându-se credincioșilor, Patriarhul Bisericii noastre a arătat că anul acesta pelerinajul a pornit de la viitoarea Catedrală patriarhală în semn de mulțumire lui Dumnezeu pentru lucrarea săvârșită până acum. În cei aproape doi ani și jumătate de când au început lucrările la noua catedrală cu hramurile „Înălțarea Domnului” și „Sfântul Apostol Andrei”, din noiembrie 2010 până acum, în aprilie 2013, s-au construit 20 de metri: 16 în pământ și 4 la suprafață. Totodată, Preafericirea Sa a explicat că noul lăcaș de cult cu valoare de simbol pentru neamul românesc se va construi și ca o reparație morală pentru cele trei biserici demolate și pentru cele două translate în vremea regimului comunist din acest loc: „Paraclisul Învierii Domnului și Catedrala Înălțării Domnului arată că Biserica umilită în timpul comunismului prin cele cinci lăcașuri de cult demolate și translate poartă în ea taina Învierii. Catedrala nouă va fi ca o lumânare de Înviere și ca o ieșire din umilirea Bisericii care a fost răstignită în multe feluri în timpul comunismului ateu. Pe lângă necesitatea liturgică, această lucrare este una cu valoare de simbol pentru înălțarea noastră întru demnitate spre slava lui Dumnezeu”. Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a mulțumit lui Dumnezeu pentru toate binefacerile și celor care au contribuit la zidirea catedralei: „Ne rugăm Preasfintei Treimi, Mântuitorului Iisus Hristos cel răstignit, înviat și înălțat la cer, care este ocrotitorul cel dintâi al viitoarei catedrale, și Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, cel de-al doilea ocrotitor al noii Catedrale patriarhale, să ne ajute să continuăm lucrarea spre slava lui Dumnezeu și spre ocrotirea poporului român. Tuturor celor care s-au ostenit cu organizarea acestui moment liturgic și misionar le mulțumim și ne rugăm Bunului Dumnezeu să le răsplătească osteneala cu bucurie, cu pacea și bunătatea sufletului, pentru că toată darea cea bună și tot darul vin de la Dumnezeu, Părintele Luminilor”.
Trei biserici spre închinare în drumul pelerinilor
După slujbă, cei peste 700 de preoți din cele trei protoierii ale Capitalei și din cele două protoierii din județul Ilfov, precum și preoții de caritate și preoții militari din București și mulțimea de credincioși, sub protia Preasfințitului Varsanufie Prahoveanul, au pornit în procesiune, intonând troparul Floriilor: „Învierea cea de obște”, cântarea „Cu noi este Dumnezeu” și „Cuvine-se cu adevărat”. Prima oprire a avut loc la paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului, cu hramurile „Învierea Domnului”, „Icoana Maicii Domnului – Prodromița” și „Sfântul Ioan Gură de Aur”. Aici, a fost săvârșită Ectenia întreită, iar Preasfințitul Varsanufie Prahoveanul a rostit condacul al II-lea al Acatistului Intrării Domnului în Ierusalim.
Pelerinajul deschis de toacă, steaguri bisericești, ripide și Sfânta Cruce a continuat pe Calea 13 Septembrie, Bd. Libertății, Bd. Regina Maria, până la Biserica „Sfântul Nicolae” – Vlădica, unde s-a făcut o ectenie întreită și s-a rostit condacul al II-lea al Acatistului Intrării Domnului în Ierusalim. Preoții purtând pe umeri icoana sărbătorii Intrării Domnului în Ierusalim și credincioșii cu ramuri de finic și de salcie în mâini au pornit apoi pe străzile 11 Iunie, Principatele Unite, Ienăchiță Văcărescu și Sfânta Ecaterina, până la Biserica „Sfânta Ecaterina”, paraclisul Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București. După Ectenia întreită și condacul al II-lea al Acatistului Intrării Domnului în Ierusalim, pelerinii au mers pe str. Bibescu Vodă și pe Colina Bucuriei, până la Catedrala patriarhală, unde au fost întâmpinați de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care a sfințit icoana sărbătorii Intrării Domnului în Ierusalim și a rostit rugăciunea de binecuvântare a pelerinilor.
Memorial al Intrării Domnului în Ierusalim
La final, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a explicat pelerinilor prezenți pe Colina Bucuriei că pelerinajul de Florii este o pomenire, un memorial sau o aducere aminte de Intrarea Domnului în Ierusalim: „Acest memorial al Intrării Domnului în Ierusalim, această amintire sau pomenire liturgică nu se face doar prin cântare, ci și în formă vizuală prin icoană și prin procesiunea cu icoana Intrării Domnului în Ierusalim, la care participă cler și popor. În general, memoria vizuală este cea mai profundă și mai fidelă memorie. De aceea, se spune mai bine să vezi o dată decât să auzi de 10 ori. Deci, Biserica Ortodoxă a reținut în special că, în Noul Testament, Hristos Domnul este numit nu numai Cuvântul lui Dumnezeu, ci și icoana sau chipul lui Dumnezeu. De aceea, toate slujbele noastre unesc cuvântul cu icoana, cuvântul ascultat și icoana privită. Bisericile sunt și ele o icoană a Ierusalimului ceresc, o pregustare a Ierusalimului ceresc. De aceea, la sfințirea bisericii, ca și în noaptea de Paști, cântăm: «Luminează-te, luminează-te Noule Ierusalime că slava Domnului peste tine a strălucit»”.
Preafericirea Sa a mai arătat că pelerinajul de Florii pleacă de la o biserică, trece pe lângă alte biserici și ajunge la altă biserică, deoarece fiecare biserică este icoana Ierusalimului ceresc: „Noi suntem toți pelerini sau călători pe acest pământ, dar cetatea stătătoare, definitivă, este Împărăția cerurilor despre care Cartea Apocalipsei, în capitolul 21, spune: «Și am văzut cetatea sfântă, noul Ierusalim, pogorându-se din cer de la Dumnezeu, gătită ca o mireasă împodobită pentru mirele ei». În această cetate a luminii eterne, neînserate și necreate, neamurile își vor aduce slava lor, adică frumusețea binelui pe care l-au săvârșit în istorie. Deci, pelerinajul de Florii ne leagă direct de Mântuitorul Iisus Hristos, Cel Care a intrat în Ierusalim pentru a pătimi, a muri și a învia”. Preafericirea Sa a mai subliniat faptul că pelerinajul de Florii nu este o mișcare în cerc, ci o mișcare de înaintare spre cetatea cerească. Totodată, pelerinajul de Florii este „o intensificare și o conștientizare mai profundă a împreună-pătimirii cu Hristos, luptând cu păcatul, cu răutatea din noi și din jurul nostru și înlocuind păcatul cu virtuțile, cu faptele bune, cu faptele credinței. De aceea, stâlpările arată că purtăm în mâinile noastre florile credinței, florile nevoinței, florile speranței, florile iubirii duhovnicești pe care le-am dobândit prin răstignirea egoismului și a patimilor în perioada postului”.
Patriarhul Daniel a mulțumit, la sfârșit, tuturor care s-au implicat în lucrările săvârșite până acum la infrastructura Catedralei Mântuirii Neamului, celor care s-au implicat în organizarea acestui pelerinaj, precum și tuturor pelerinilor care au participat la procesiune și „au contribuit la această frumoasă manifestare a credinței, pentru că pelerinajul este și o mărturisire a credinței în Înviere. Cine crede în Înviere vine la pelerinaj spunând că dorește să învieze. Cei care doresc să ajungă la învierea sufletului din moartea păcatului și la învierea cea de obște, aceia sunt iubitori de Sfintele Paști, de marea trecere spre viața cea veșnică. Toată viața creștină are o dimensiune pascală, de Înviere. De aceea, fiecare zi a săptămânii începe cu duminica, Ziua Învierii. Toată viața noastră este îndreptată spre Înviere”. Preafericirea Sa a mai precizat că pelerinajul de Florii va mai începe de la Catedrala Mântuirii Neamului doar atunci când se va mai încheia o etapă importantă a lucrărilor, fără a strica tradiția plecării în procesiune de la Mănăstirea „Radu Vodă”. De asemenea, Patriarhul României a transmis felicitări tuturor ierarhilor, preoților și credincioșilor din țară care au participat la pelerinajele de Florii în localitățile lor, precum și tuturor celor care poartă nume de flori și își sărbătoresc de Florii onomastica. (Articol publicat în Ziarul Lumina din data 29 aprilie 2013, semnat de Gheorghe-Cristian Popa și Ștefan Sfarghie)
FOTO: ZIARUL LUMINA
