În a doua zi a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, din încredințarea Înaltpreasfințitului Părinte Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, Preasfințitul Părinte Emilian Lovișteanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, înconjurat cu un sobor de preoți și diaconi, a oficiat astăzi, 6 mai 2013, Sfânta Liturghie la Mănăstirea Govora, ctitoria Sfântului voievod Constantin Brâncoveanu, din localitatea Mihăești, județul Vâlcea, potrivit arhiram.ro.
După citirea Sfintei Evanghelii, Preasfințitul Părinte Emilian Lovișteanul în cuvântul de învățătură intitulat „Iisus Hristos Mântuitorul, Bucuria vieții noastre”, a evidențiat adevărata semnificație a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos.
La Sfânta Liturghie Arhierească au luat parte numeroși pelerini din Eparhie, din parohiile alăturate, precum și din țară.
Cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, mănăstirea de maici de la Govora este amplasată la poalele dealului Coșul Mare, pe raza comunei Mihăiești din județul Vâlcea, la 6 km de Băile Govora și la 18 km de Râmnicu Vâlcea, pe fosta moșie Hința. Numele chinoviei vine de la slavonescul „gavariti”, care înseamnă, a vorbi, a spune, sau izvor, murmur de izvor.
Așezământul monahal de la Govora se numără printre cele mai vechi din țară, fiind ridicat parțial în secolul al XIV-lea și al XV-lea, sub domnia lui Vlad Dracul. Data la care s-a așezat crucea pentru sfințire a acestui frumos așezământ rămâne încă tăinuită. În 1440 a fost distrusă de boierul Albu cel Mare în perioada domniei lui Vlad Țepeș, ca după aceea, între anii 1492 și 1496, să fie refăcută de Vlad Călugărul și Radu cel Mare. Între anii 1640 și 1645, domnitorul Matei Basarab face mănăstirii o reparație totală în vederea instalării tiparniței dăruite de mitropolitul Petru Movila de la Kiev.
În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, în perioada anilor 1710 și 1711, mănăstirea a fost restaurată și extinsă. Trapeza i-a fost adăugată în 1775, iar clopotnița și clădirile de pe latura stângă, cât și pe cele de pe latura nordică, i-au fost ridicate la începutul secolului al XVIII-lea, cu unele modificări în secolul următor.
În interiorul bisericii, pe lângă valoroasa pictură se găsește o frumoasă catapeteasmă originală, din lemn, sculptată în stil brâncovenesc. Cutremurele din 1940, 1977 și 1986 au adus mari pierderi acestui lăcaș. Întregul ansamblu a fost renovat între anii 1957-1969, ultima reparație făcându-se în anii 1986 și 1988.
Faptul prin care Govora a contribuit efectiv la promovarea culturii neamului românesc și pentru care avea să se înscrie pentru totdeauna între mânăstirile de cultură din țară, a fost întemeierea tipografiei în incinta ei. Aceasta s-a făcut din porunca și cu cheltuiala înțeleptului voievod Matei Basarab și cu osteneala egumenului Meletie Macedoneanul, care o adusese de la Kiev, dăruită fiind de Petru Movilă. Mănăstirea Govora rămâne în istoria neamului ca fiind gazda primei tipărituri în limba română – „Pravila de la Govora” – după tipăriturile din Ardeal ale lui Coresi.
