Potrivit deputatului Vasile Bleotu, Biserica este un agent vital al dezvoltării armonioase și echitabile a României, sporește premisele integrării internaționale și asigură vizibilitate țării. Astfel, nealocarea de fonduri Bisericii privează societatea românească de oportunitatea de a internaliza valori perene, de a se desăvârși spiritual. În interviul acordat „Ziarului Lumina”, deputatul a mai spus că politicienii, prin implicare în viața Bisericii, pot produce schimbări vizibile.
Sunteți membru al Consiliului Național Bisericesc și implicat în misiunea Bisericii Ortodoxe Române, în județul Vâlcea. În ce constă mai exact implicarea dumneavoastră în activitatea Bisericii?
Prin activitatea pe care o desfășor în calitate de membru al Consiliului Național Bisericesc (CNB), încerc să asigur cadrul propice unui dialog și al unei cooperări reale între instituțiile statului și comunitățile însărcinate cu îndeplinirea misiunii pastorale a Bisericii Ortodoxe Române. Calitatea de deputat îmi permite, de asemenea, să pun bazele unui cadru legislativ care să susțină activitatea pastoral-misionară și social-filantropică a Bisericii și, implicit, a Arhiepiscopiei Râmnicului. În rândul inițiativelor legislative care au fost încununate cu succes și care au vizat aducerea, prin amendamente la Legea bugetului de stat, a sumelor necesare comunității bisericești, aproximativ 17 miliarde de lei vechi, pot aminti procurarea fondurilor necesare pentru construirea a opt biserici în municipiul Drăgășani; amendamentele aprobate la Legea bugetului de stat pentru construirea Paraclisului „Sfinții Apostoli” din incinta Protopopiatului Drăgășani; și construirea unei clopotnițe cu capelă la Catedrala „Adormirii Maicii Domnului” din aceeași localitate, fonduri obținute printr-un amendament personal la Legea bugetului de stat pe anul 2010.
Cunoașteți cazuri de preoți sau comunități parohiale implicate în activitatea social-filantropică?
În colegiul în care am candidat există comunități parohiale remarcabile. Pot aminti cu admirație parohia preotului Mădălin Bușagă din municipiul Drăgășani și parohia părintelui Cătălin Stoenete din localitatea Drăgoiești. Majoritatea reprezentanților Bisericii Ortodoxe Române din Colegiul uninominal Drăgășani, inclus în Arhiepiscopia Râmnicului, sunt implicați în activități filantropice și fac parte chiar din asociații care au ca scop sprijinirea categoriilor defavorizate prin acțiuni care fac cunoscute cuvântul lui Dumnezeu și asigură o redistribuire a bunăstării comunității.
Politicienii trebuie să se implice în viața Bisericii
De ce credeți că Biserica este cea mai indicată să se implice în această acțiune?
Implicarea preoților este legitimată de setul de calități pe care le dobândesc, le internalizează de-a lungul activității misionare. Aceștia sunt mai aproape de oameni și le cunosc nevoile. Harul pe care preoții îl au face posibilă identificarea și soluționarea acelor probleme care frânează dezvoltarea sustenabilă a comunității în care aceștia activează. Capitalismul, deși a creat o bunăstare necunoscută generațiilor precedente, a eșuat într-o oarecare măsură în a cultiva în om valorile perene și așa-zisul spirit prusac, care ne impune o preocupare constantă pentru generațiile care vor veni, pentru cei nenăscuți.
Orice politician își desăvârșește activitatea dacă se implică în viața Bisericii, în special în nevoile ei. Ce părere aveți?
Dincolo de a fi o persoană publică, sunt un creștin. Un om care, prin educație, a dobândit un sistem de valori creștine, un mod de a-și privi aproapele și de a-și conștientiza misiunea. Cred că fiecare om își desăvârșește activitatea prin implicarea în viața Bisericii, iar politicienii, cu siguranță, au oportunitatea de a produce schimbări vizibile, însă ele sunt în mare parte expresia voinței și a nevoilor comunității care i-a mandatat.
De ce credeți că este necesară alocarea de fonduri pentru activitățile Bisericii?
Această stare de fapt este, practic, consecința secularizării averilor bisericești în 1863 de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Biserica a fost deposedată de sursele de întreținere, iar Statul român și-a luat angajamentul de a sprijini de la bugetul public salarizarea personalului deservent și întreținerea lăcașurilor de cult, nici până în prezent retrocedarea terenurilor confiscate nefiind dusă la bun sfârșit.
Statul asigură 60% din salarii
Biserica nu irosește banii primiți, ci îi folosește în scopuri nobile…
Cu siguranță, majoritatea veniturilor lăcașurilor de cult sunt destinate derulării unor activități filantropice. Conform statisticilor existente, Patriarhia Română are în subordinea sa peste 400 de așezăminte social-filantropice și implicarea Bisericii în viața comunității nu poate fi contestată. Biserica s-a dovedit a fi, în societatea românească, nu doar un partener de dialog, ci și un agent vital al dezvoltării armonioase și echitabile a României. Trebuie amintită, de asemenea, și activitatea internațională a Bisericii Ortodoxe Române care sporește premisele integrării internaționale și asigură vizibilitate țării.
Sunt voci care spun că Statul nu ar trebui să aloce fonduri Bisericii sau că sumele acordate sunt prea mari. Ce părere aveți?
Nicolae Steinhardt spunea că omului de astăzi îi este foame de iubire și de sens. A stopa alocarea fondurilor bisericești de la bugetul de stat înseamnă a priva societatea românească de oportunitatea de a internaliza valori perene, de a se desăvârși spiritual. Dincolo de nevoile primare, oamenii au nevoie de sens, de oportunitatea de a-și conștientiza menirea și limitele existenței.
S-a discutat în ultimul timp și despre salariile preoților și ale personalului neclerical†¦
Statul român asigură aproximativ 60% din salariile personalului clerical și neclerical, iar restul acestora, conform unei analize economice de bun-simț, sunt indiscutabil comparabile cu cele ale cadrelor didactice din învățământul primar, gimnazial și liceal. Trebuie să fim obiectivi și să recunoaștem, chiar să facem cunoscut faptul că impozitele, asigurările de sănătate și cele sociale sunt plătite din fondurile proprii ale bisericilor.
De 10 ori mai puțin decât pentru învățământ și sănătate
Cum trebuie înțeleasă de opinia publică salarizarea de la Stat a acestora?
Conform comunicatelor de presă ale Patriarhiei Române, lunar, valoarea totală a contribuțiilor la salariile personalului din Administrația patriarhală este de 557.472 lei noi, iar suma plătită de Patriarhia Română la bugetul de stat pentru impozitele pe salariile integrale, asigurări de sănătate și contribuții sociale este de 575.087 lei. Deci, ceea ce se primește de la bugetul de stat sub forma sprijinului salarial se întoarce la bugetul public prin plata impozitelor și a contribuțiilor sociale aferente. Apoi, dintre cei 14.231 de preoți și diaconi ai Bisericii Ortodoxe Române, peste 1.000 sunt salarizați exclusiv din fondurile proprii ale unităților bisericești, iar aproape 1.500 dintre cei aproximativ 17.000 de salarizați neclericali sunt plătiți integral de Biserică. În plus, din cei aproximativ 8.500 de călugări ortodocși, numai starețul, stareța și preotul slujitor din mănăstiri primesc contribuție de la bugetul de stat la salariu. Așadar, anual sumele alocate în bugetul de stat pentru cultele religioase reprezintă doar 0,4% din PIB, adică de peste 10 ori mai puțin decât sumele alocate pentru învățământ și sănătate.
Aceste voci potrivnice Bisericii au atacat și construirea Catedralei Mântuirii Neamului. Ce înseamnă construirea acesteia pentru dumneavoastră?
Catedrala Mântuirii Neamului este un proiect de anvergură care trebuie susținut. Dincolo de provocările ridicate de acest proiect, este de remarcat modul în care Biserica noastră își propune să facă proiectul cunoscut la nivelul societății și modul în care oferă oportunitatea creștinilor să se implice în acest proiect. Construirea Catedralei Mântuirii Neamului nu va fi, în final, doar o realizare arhitectonică remarcabilă, ci expresia eforturilor coroborate ale Bisericii Ortodoxe Române și ale comunității creștine de a răspunde nevoii de sens, de desăvârșire, de credință într-un Dumnezeu care a dat poporului român nu doar talanți, ci și harul și puterea de a-i înmulți. (Interviu realizat de diac. George Aniculoaie și publicat în „Ziarul Lumina” din data de 13 mai 2013)
