În întreaga țară a fost sărbătorită astăzi, 26 iunie, „Ziua Drapelului Național”. Această zi a fost proclamată de către Parlamentul României prin Legea nr. 96 din 1998 și se sărbătorește în fiecare an la data de 26 iunie. Cu acest prilej au fost organizate ceremonii militare și religioase în toată țara.
La Râmnicu Vâlcea, ceremonia a avut loc în parcul din fața Prefecturii, de la ora 09:00. Manifestarea a debutat cu primirea oficialităților și a invitaților, rostirea alocuțiunilor referitoare la această sărbătoare și primirea drapelului României, care a fost înălțat în timp ce era intonat Imnul Național, iar Garda de Onoare a prezentat onorul. După înălțarea tricolorului pe catarg a fost citit ordinul Guvernului României privind declararea zilei de 26 iunie 2013 ca zi de doliu național pentru victimele accidentului petrecut în Muntenegru în urma căruia și-au pierdut viața 18 români, iar drapelul a fost coborât în bernă.
După cum ne-a transmis Arhid Ioan Liviu Găman, la eveniment a luat parte, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, Părintele Constantin Cîrstea, Consilier Cultural al Arhiepiscopiei Râmnicului, care a binecuvântat Drapelul național în prezența a numeroși credincioși și a reprezentanților autorităților locale, precum și preoții Ion Mihalache și Gheorghe Viorel Dobrin, preoți slujitori la Capela „Sfântul Dimitrie” din incinta Unității Militare de Geniu „Panait Donici” din Râmnicu Vâlcea.
Drapelul național este simbolul nostru, al românilor de pretutindeni, identitatea noastră între celelalte națiuni, deopotrivă însemn nobil cu care decorăm instituțiile și spațiul public, casele și locurile de ceremonii. Cu flamura tricoloră își împodobesc, din vechime, țăranii costumul popular și însoțesc alaiurile de nuntă, cu el ne prezentăm la competiții culturale și sportive.
Roșu, galben și albastru, culorile care alcătuiesc drapelul național, au fost scut în vremuri de restriște și liant în toate mișcările românilor, care au avut ca ideal libertatea și unitatea națională – fie la 1848 și chiar mult înainte de acest moment de răscruce, în Războiul de Independență, fie la Marea Adunare de la Alba-Iulia din 1918.
Armata României l-a avut ca drapel de luptă, obiect de preț purtat atât pe timp de pace, cât și pe timp de război, așezat, astăzi, alături de steagurile Europei Unite și Alianței Nord-Atlantice. Revoluționarii de la 1848 au arborat steagul tricolor, numit „stindard al libertății”, ca simbol al luptei lor, având înscrisă lozinca: „Dreptate – Frăție” și cele trei culori, roșu, galben și albastru, dispuse orizontal.
Guvernul revoluționar a decretat, la 26 iunie 1848, ca Tricolorul să reprezinte steagul național al tuturor românilor. La eveniment au participat reprezentanți ai instituțiilor publice locale și județene, parlamentari, membri ai partidelor politice, ai instituțiilor culturale, științifice și religioase, cadre militare în activitate, în rezervă și în retragere.
