Sfânta Cuvioasă Parascheva este cinstită pe meleagurile transilvane cu deosebită evlavie, dovadă fiind numeroasele biserici închinate acesteia, în această zonă a țării. La sărbătoarea închinată Cuvioasei, ierarhii i-au îndemnat pe credincioși să urmeze modelul ei de viețuire și de sfințenie.
După cum informează Ziarul Lumina, Ediția de Transilvania, Înaltpreasfințitul Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, a oficiat Sfânta Liturghie din ziua de praznic a Sfintei Cuvioase Parascheva în Biserica „Adormirea Maicii Domnului” – Răsăriteană, din localitatea Sâmbăta de Sus, județul Brașov. La slujba religioasă au fost prezențe mulțimi de credincioși din localitatea apropiată cunoscutei mănăstiri de la poalele Munților Făgăraș, iar între autorități amintim pe primarul Vasile Andreas. Din soborul de preoți au făcut parte: protopopul de Făgăraș I, Marcel Dobrea, protopopul de Făgăraș II, Ion Tărcuță, parohul Marcel Ivașcu și alți slujitori ai Domnului din parohiile apropiate. Răspunsurile liturgice au fost date de corul bisericii răsăritene din Sâmbăta de Sus. După Sfânta Liturghie, ierarhul și soborul de preoți au oficiat slujba Parastasului pentru toți cei din familia IPS Mitropolit Laurențiu trecuți la Domnul.
Urmarea lui Hristos
În cuvântul de învățătură, IPS Mitropolit Laurențiu a prezentat credincioșilor viața și virtuțile Sfintei Cuvioase Parascheva, model de viețuire pentru tineri și pentru orice om. Exemplul pe care ni-l oferă ocrotitoarea Moldovei, a subliniat ierarhul, trebuie urmat de fiecare dintre noi, viețuitori pe acest pământ, în căutarea mântuirii.
„Imaginile sfinților care ne înconjoară vin să ne întărească credința noastră. Aceștia sunt mărturii apropiate de sufletul nostru și dovezi că Dumnezeu lucrează în lume. Sfânta Cuvioasă Parascheva, când era foarte tânără a auzit un cuvânt care i-a marcat viața: «Cel ce vrea să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia Crucea și să-Mi urmeze Mie». Atât de mult au sensibilizat-o aceste cuvinte scripturistice pe Sfânta Parascheva, încât imediat și-a însușit mesajul, a lăsat totul și i-a urmat lui Hristos. Înțelegem de aici că toate bunurile pământești trebuie folosite cu multă înțelepciune. Acestea sunt darurile lui Dumnezeu și nu proprietățile noastre”, a spus IPS Mitropolit Laurențiu.
Mulțumirile comunității au venit prin preotul paroh, care și-a exprimat recunoștința față de IPS Mitropolit Laurențiu pentru grija deosebită față de comunitatea din Sâmbăta de Sus. Ierarhul i-a îndemnat pe credincioși să organizeze împreună cu părintele Marcel Ivașcu un șantier de restaurare a vechii picturi din biserica lor. Pe bolțile din Sfântul Altar și din naos se păstrează scene din pictura originală a lăcașului de cult, de o valoare inestimabilă și care necesită rapid intervenția unor restauratori, pentru a nu se degrada. Biserica Răsăriteană din Sâmbăta de Sus este o ctitorie brâncovenească, zidită la 1786 de egumenul Visarion și este numită adesea „fiică a mănăstirii Brâncoveanu”.
Slujbe arhierești în Episcopia Sălajului
Preasfințitul Petroniu, Episcopul Sălajului, alături de Înaltpreasfințitul Ambrozie, Mitropolitul de Helsinki, au participat la Sfânta Liturghie săvârșită în paraclisul cu hramul Sfântul Evanghelist Luca de la Centrul Eparhial al Episcopiei Sălajului.
Apoi, în după-amiaza zilei de 14 octombrie, PS Episcop Petroniu a sfințit piatra de temelie pentru o nouă biserică în Parohia Crișeni, Protopopiatul Zalău. Ocrotitorul noii biserici a fost ales a fi Sfântul Ioan Botezătorul. Motivul pentru care s-a hotărât ridicarea unei noi biserici în parohie, deși vechea biserică a fost ridicată în urmă cu mai puțin de 30 de ani, s-a datorat faptului că vechea biserică se află la periferia localității, iar multor persoane vârstnice le este dificil să ajungă la sfintele slujbe.
Istoria bisericii vechi din Crișeni arată dificultățile ridicării unui locaș de cult în perioada comunistă. La instalarea părintelui Ioan Ardelean ca paroh în localitatea Crișeni, în anul 1976, vechea biserică a satului era într-o avansată stare de degradare. Astfel, pereții erau ieșiți din planul vertical, producându-se o ruptură de peste 10 cm între partea veche și o parte mai nouă a bisericii, adăugată în anul 1967. În aceste condiții, dorința părintelui a fost de a ridica o nouă biserică în sat, dar în acea perioadă era aproape imposibilă obținerea unei autorizații de construcție din partea autorităților statului comunist ateu. Timp de aproape 11 ani, părintele și membrii consiliului parohial au încercat în zadar obținerea autorizației. Abia în anul 1987 s-a obținut ceva, nu o autorizație de construcție a bisericii, ci o aprobare tacită din partea autorităților comuniste. Lucrările la noua biserică au demarat în luna noiembrie a anului 1987. Zidurile noii biserici au fost ridicate înconjurându-le pe cele ale bisericii vechi. În cea de-a treia zi de Paști a anului 1989, biserica veche a fost demolată și scoasă afară pe ușile noii biserici, iar în momentul Revoluției din decembrie a anului 1989 aceasta fiind pregătită deja pentru pictură.
Față de ceea ce s-a întâmplat la ridicarea bisericii vechi, astăzi, inițiativa ridicării unui nou locaș de cult pentru comunitate vine chiar din partea autorităților locale, a primăriei comunei Crișeni și a Consiliului Local Crișeni, aceste instituții asigurând și finanțarea ridicării noii biserici. În cuvântul de învățătură, PS Episcop Petroniu a subliniat faptul că în perioada comunistă bisericile erau dărâmate, iar în zilele noastre este un timp propice pentru ridicarea de biserici lui Dumnezeu, pentru că nu mai este o perioadă de persecuții.
Hram la Râșca Transilvană
Mulțime de credincioși a luat parte luni, 14 octombrie, în ziua de prăznuire a Sfintei Cuvioase Parascheva, la hramul Mănăstirii Râșca Transilvană din județul Cluj. Programul liturgic dedicat cinstirii Sfintei Cuvioase Parascheva, ocrotitoarea așezământului monahal, a început încă din ajun cu oficierea slujbei Privegherii. În ziua hramului, Preasfințitul Vasile Someșanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, a săvârșit Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de 40 de preoți și diaconi. Au participat la hramul Mănăstirii de la Râșca preoți din parohiile învecinate Parohiei Feleacu împreună cu credincioșii, dar și preoți profesori de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca.
În momentul împărtășirii preoților, prof. dr. Vasile Stanciu, decanul instituției de învățământ teologic universitar din municipiul Cluj-Napoca a rostit un cuvânt de învățătură, în care a vorbit despre viața plină de sfințenie a Sfintei Cuvioase Parascheva și despre mijlocirea acesteia în fața Preasfintei Treimi.
La finalul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Vasile a vorbit credincioșilor prezenți la hramul Mănăstirii Râșca Transilvană despre sfințenie.
„În haina sfințeniei, în acest veșmânt luminat care nu este doar pentru o zi sau alta, ci este pentru veșnicie. Cu el, Tatăl cel ceresc, Bunul Dumnezeu Cel Atotsfânt și Sfințitor, îmbracă pe toți cei care se străduiesc în această viață pământească să parcurgă această cale spinoasă a desăvârșirii, a urcușului duhovnicesc spre înviere și care, încă din timpul vieții lor pământești, prin nevoințele lor, prin sporirea credinței, prin rugăciune, prin înfrânare și prin milostenie, prin faptele bune ajung la această stare supremă la care poate să ajungă făptura omenească, aceea a împărtășirii cu firea dumnezeiască”, a spus PS Vasile Someșanul.
„Mănăstirea «Cuvioasa Parascheva» de la Râșca Transilvană este o binecuvântare a Bunului Dumnezeu, a Maicii Domnului, a Cuvioasei maicii noastre Parascheva, a tuturor sfinților pentru noi, credincioșii ortodocși români din această zonă a Transilvaniei, pentru că aici este simțită, poate mai mult decât în altă parte, nevoia de a ne păstra în comuniune, în unitatea de credință și de mărturisire a credinței prin faptele cele bune”, a mai precizat PS Vasile Someșanul.
La rândul său, starețul așezământului monahal, protos. Casian Ioana Adrian a arătat că, deși mănăstirea este recent înființată, numeroși credincioși îi calcă pragul, mai ales în duminici și de sărbători.
„Ne bucurăm de mijlocirea Sfintei Cuvioase Parascheva pentru această mănăstire care este un loc de tihnă, de bucurie, de pace și de liniște”, a mai spus starețul de la Râșca Transilvană.
Mănăstirea „Sfânta Cuvioasă Parascheva” de la Râșca Transilvană este situată în zona Munților Apuseni, în apropierea barajului de la Beliș-Fântânele. Așezământul monahal a fost înființat în anul 2002, la solicitarea credincioșilor din această zonă și cu binecuvântarea vrednicului de pomenire mitropolit Bartolomeu. Piatra de temelie a bisericii mănăstirii a fost sfințită la 2 aprilie 2003. În vara anului 2008, casa monahală a fost renovată, iar pe 20 august, în același an, lucrările au fost sfințite de Preasfințitul Episcop Vasile Someșanul.
Sărbătoare la Feleac
Mănăstirea „Sfânta Troiță” din localitatea Feleac, județul Cluj, a cinstit-o în mod deosebit, luni, 14 octombrie, pe Sfânta Cuvioasa Parascheva. Biserica monument istoric, ctitorie atribuită Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, o are ca ocrotitoare pe Sfânta Cuvioasă Parascheva. Sfânta Liturghie a fost oficiată aici de arhimandritul Dumitru Cobzaru, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, înconjurat de un sobor de 11 preoți și diaconi. Au participat la hramul mănăstirii preoții din cercul preoțesc din Feleacu, precum și sute de credincioși din parohiile din împrejurimi.
Arhim. Dumitru Cobzaru a vorbit despre exemplul de viețuire și de sfințenie a Cuvioasei Parascheva și i-a îndemnat pe cei prezenți la o viață duhovnicească.
„Maica noastră Parascheva ne-a chemat astăzi la Mănăstirea de la Feleac și respectiv în Parohia Feleacului, arătându-ne cum și în ce fel trebuie să ne petrecem viața pământească, să bine plăcem lui Dumnezeu și să ne împlinim ca oameni atât pe acest pământ, cât mai ales în împărăția lui Dumnezeu. Chemarea maicii noastre Parascheva este de o delicatețe extraordinară pentru că ea a înțeles cuvântul Mântuitorului Hristos încă de copilă, atunci, în biserica din parohie, unde citindu-se Sfânta Evanghelie a fost impresionată de cererea Mântuitorului Hristos «Cel ce voiește să vină după Mine să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-mi urmeze Mie». Acest cuvânt al Mântuitorului a avut o rezonanță deosebită în inima ei de copilă. Din acel moment, ea nu a mai trăit pentru ea însăși. Imediat după Sfânta Liturghie a ieșit din Biserică, a împărțit hainele la săraci și a plecat acasă cu acest dor de a-I urma lui Dumnezeu”, a spus arhim. Dumitru Cobzaru.
Mănăstirea „Sfânta Troiță” din Feleac a fost reîntemeiată în anul 1991, cu binecuvântarea vrednicului de pomenire arhiepiscop Teofil Herineanu. Atunci s-a decis ca mănăstirea nouă să nu fie înființată pe vechiul amplasament, ci chiar în mijlocul Parohiei Feleacu. În vara anului 1993 a fost sfințită piatra de temelie pentru noua biserică, iar de atunci s-a realizat aici un adevărat complex monahal. Acesta cuprinde biserica mare cu hramul „Sfânta Troiță”, un paraclis cu hramul „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”, un corp de chilii, o stăreție, casa parohială, un altar de vara și o casă muzeu. Mănăstirea mai are și o bibliotecă unde se află aproximativ 3.000 de volume.
