Preafericirea Voastră, Preafericite Părinte Daniel, Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Munteniei și Dobrogei, Locțiitor al Tronului Cezareei Capadociei și Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române,
Înaltpreasfințiile și Preasfințiile Voastre, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române,
Inima prea nobilă a Preafericirii Voastre, Preafericite Părinte Daniel, Patriarhul României, inimă plină de sentimente de dragoste și iubire frățească, ne face să ne simțim profund îndatorați, mai ales, în acest ceas, când Preafericirea Voastră, Înaltpreasfințiile Voastre și Preasfințiile Voastre Vă întruniți în ședința celui mai înalt for administrativ și spiritual al Bisericii Ortodoxe Române. Ne simțim profund îndatorați, acum, datorită faptului că Smereniei noastre i s-a făcut marea cinste de a i se încredința să adreseze cuvântul de deschidere al lucrărilor Sfântului Sinod întrunit în această ședință. De aceea, încă de la început, Vă mulțumim din adâncul inimii.
Copleșiți de această cinste și bucurându-ne din tot sufletul, venim înaintea Preafericirii Voastre, a Înaltpreasfințiilor Voastre și a Preasfințiilor Voastre să Vă aducem frățești îmbrățișări ca expresie a dragostei întru Hristos din partea membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Greciei, precum și din partea Președintelui său, Preafericitul Părinte Ieronim al II-lea, Arhiepiscop al Atenei și a toată Grecia. Cu cinstita lor binecuvântare și încuviințare am venit și ne aflăm aici, în mijlocul Dumneavoastră, în România, țară prietenă, ca reprezentanți ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe a Greciei, ca să participăm la manifestațiile sărbătorești organizate de Preasfânta Biserică Ortodoxă Română în cinstea Sfinților Împărați Constantin și Elena, de Dumnezeu încununați, cei întocmai cu Apostolii.
În ceasul acesta, în această sală sinodală, încercăm sentimente de profundă mulțumire sufletească și bucurie lăuntrică. Bucuria noastră se datorează faptului că, pentru Ortodoxie, a pune accentul și a face să funcționeze instituția sinodalității în oricare dintre Bisericile Ortodoxe locale și în întreaga Biserică Ortodoxă, constituie premiza fundamentală, atât în ceea ce privește abordarea eficientă a problemelor multiple și complexe cu care aceasta se confruntă de la o epocă la alta, cât și – mai ales și în primul rând – în ceea ce privește confirmarea prezenței și lucrării neîncetate a Preasfântului Duh în Biserică. Astfel, se adeverește că Preasfântul Duh alcătuiește întreaga întocmire a Bisericii și o călăuzește ca pe un organism divino-uman.
Încă din vremea sfinților Apostoli, Sfânta Biserică Ortodoxă a lui Hristos, din Răsărit, a conștientizat că instituția sinodală este absolut necesară. De aceea a urmărit să o aprofundeze și să o consolideze, în legătura dragostei. Scopul Ortodoxiei Răsăritene era ca, în felul acesta, să abordeze problemele cu care se confrunta de fiecare dată, într-o manieră inspirată de Duhul Sfânt. Biserica își dorea ca problemele care o frământau să fie abordate nu numai prin venirea și lucrarea Sfântului Duh, ci și prin diversitatea bogată a harismelor și a darurilor pe care le avea fiecare dintre membrii Sinodului ei. Evident, și aceste daruri și harisme își aveau originea tot în bunătatea lui Dumnezeu.
Ne bucurăm, în special, pentru că Preafericirea Voastră, Preafericite Părinte Patriarh, sunteți Președintele acestui cinstit Sfânt Sinod, întrucât buna reputație și prestigiul de care Vă bucurați au trecut dincolo de hotarele Bisericii Ortodoxe Române. Activitatea Preafericirii Voastre s-a făcut auzită pretutindeni și este binecunoscută în lume. Preafericirea Voastră, de Sus inspirată, concepeți această activitate, iar Sfântul Sinod din jurul Preafericirii Voastre o acceptă prin hotărâri sinodale, iar apoi o promovează, pentru a fi realizată, spre binele întregului popor creștin al Preasfintei Biserici Ortodoxe din România.
În aceste timpuri de cumplită criză mondială, când lucrarea fărădelegii este promovată cu toată forța, cu abilitate și vestită pretutindenea în detrimentul preacuratei noastre credințe ortodoxe, Preafericirea Voastră, Înaltpreasfințiile și Preasfințiile Voastre dați mărturie despre Iisus Hristos cel Răstignit și Înviat din morți. Dați această mărturie, deoarece Biserica Ortodoxă Română, nu numai că a renăscut „din cenușă”, dar, mai ales astăzi, este în floare și rodește spre slava lui Dumnezeu, Cel în Preasfânta Treime lăudat. În felul acesta, se confirmă faptul că existența umană, omul, conceput ca individ sau în viața sa de familie, ca membru al unui ethnos sau cetățean al unui stat sau ca ființă socială, nu se poate transfigura altfel decât prin cuvântul Sfintei Evanghelii și a Duhului Sfânt.
Ne-am dori ca cei care, în zilele noastre, își asumă lucrarea de slujire a oamenilor să arate respect față de activitatea sinodală a Bisericii noastre Ortodoxe. Ne-am dori ca, în spiritul Sfântului Constantin cel Mare, primul Împărat creștin, pe care îl sărbătoriți în chip strălucit acum, aceștia să colaboreze pentru pacea, progresul și binecuvântarea popoarelor pe care le conduc. Ne-am dori ca aceștia să urmeze pilda Sfântului Constantin cel Mare, care în jurul anului 325 d. Hr. a convocat primul Sfânt Sinod Ecumenic, la Niceea Bitiniei, și a luat foarte multe măsuri favorabile Bisericii, înțelegând pe deplin Scriptura care zice: „nu numai cu pâine va trăi omul, ci și cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu„(Matei 4,4).
Cu asemenea gânduri și simțăminte, salutăm începerea lucrărilor prezentei ședințe a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române! Vă rugăm să acceptați sincerele noastre urări frățești, pe care Vi le adresăm cu toată căldura, ca lucrările aceste ședințe sfinte să se desfășoare cu bine și să fie binecuvântate de succes deplin.
Preafericirea Voastră, călduros Vă sărutăm cinstitele mâini patriarhale și cu profund respect ne plecăm adânc înaintea Preafericirii Voastre, rugându-ne ca Dumnezeu să Vă dăruiască din belșug dumnezeiescul Său har în toate activitățile pentru realizarea tuturor proiectelor și activităților ziditoare!
Întru mulți ani, Preafericite Părinte Patriarh! Să Vă fie patriarhatul statornic, cu pace și fără întristare!
