Creștinismul a început să fie mai bine cunoscut în ultimul timp și în părți ale lumii dominate de alte credințe. În Hong Kong, de aproape 20 de ani există un Institut de Studii Sino-Creștine, neafiliat vreunei Biserici, dar care promovează în mediul academic chinez studierea literaturii creștine în limba autohtonă, de aici și termenul de „sino-creștin”. Am discutat despre activitățile acestei instituții și despre creștinismul din China cu profesorul Daniel Young, fondatorul și directorul Institutului de Studii Sino-Creștine din Hong Kong, prezent la Sibiu la încheierea unui protocol cu Facultatea de Teologie Ortodoxă de aici.
Domnule director, conduceți un prestigios institut de studii creștine din China. Care este rolul acestei instituții în mediul academic din țara dumneavoastră?
Institutul nostru are o misiune foarte specială. Ne place să spunem despre institutul nostru că este promotorul studiilor sino-creștine în China, pentru că obiectivul acestui institut este de a promova studiile creștine în mediul academic. Colaborăm cu profesori, cercetători și oameni de știință din China, majoritatea fiind necreștini și fără nici o apartenență la vreo Biserică. Sunt profesori de filosofie, de istorie sau de literatură și sunt foarte interesați de ceea ce noi numim resursele intelectuale occidentale. Există destul de puțini cercetători chinezi interesați de creștinism, iar cei care studiază această religie o fac din pur interes intelectual, fără vreo urmă de trăire spirituală.
Cum ați început activitatea?
Am fondat acest institut în 1995, chiar dacă am început să avem proiecte de cercetare în mediul academic încă din 1993. Am colaborat cu diferiți cercetători în proiecte de cercetare și le-am facilitat accesul la literatura creștină clasică pentru studiul personal și am înlesnit legăturile cu profesori din străinătate. Așa s-a născut acest institut. Scopul nostru este să promovăm studiile creștine și să pregătim mai bine societatea chineză pentru modernismul provenit din Occident. Credem că aceste elemente de cultură și credință occidentală pot să întărească cultura chineză.
Ce tipuri de activități academice desfășurați?
Pentru a promova literatura creștină avem mai multe programe. Unul dintre acestea este traducerea de cărți. Trebuie să le oferim oamenilor surse, de la Sfinții Părinți până la scriitorii zilelor noastre, din diferite limbi. Programul de traducere se numește „Biblioteca Academică Chineză a Gândirii Creștine”, și până acum am reușit să traducem mai mult de 1.400 de titluri, din diferite limbi în chineză, devenind o puternică resursă de literatură creștină. Avem propria revistă academică, fiind cea mai de prestigiu publicație teologică din China, indexată la cel mai înalt nivel în Asia. Un alt program mare este cel de scriere teologică, pentru că nu este de ajuns doar să traducem, ci trebui și să scriem despre literatura studiată. Un alt program mare al institutului nostru este cel de burse. Când traducem atât de mult, trebuie să avem generația nouă alături de noi în această mișcare academică. Cooperăm în acest sens cu peste 20 de universități din China. Avem contracte cu aceste universități și le permitem gratuit accesul la sursele noastre, pentru a-i ajuta să aibă o bibliotecă cu literatură creștină. Apoi, trimitem profesorii noștri invitați pentru a ține cursuri în aceste universități și pentru a selecta cei mai buni studenți. Aceștia vor primi burse și vor locui în campusul nostru pentru un semestru. Aici ei iau parte la cursuri despre creștinism. Un alt program este cel de studiu și de cercetare. Apoi, în fiecare an invităm cercetători din întreaga lume pentru a veni în campusul nostru și pentru a face aici cercetare. Îi ajutăm să țină cursuri în cele nouă universități din Hong Kong, unde sunt peste 20 de programe de studii creștine. Am avut de la început și până acum aproximativ 150 de cercetători invitați în programele noastre. Așadar, cei care doresc să vină în China și să predea creștinismul trebuie să ne contacteze pe noi pentru a le facilita accesul în universități. Avem seminarii și conferințe, dar trebuie menționat că nu suntem o universitate. Avem însă legături puternice cu universitățile din lume. Facem parte din rețelele de universități din Germania, Anglia, Țările Nordice și din Statele Unite ale Americii. Acestea ne ajută să facilităm și legăturile cu universitățile din China. Am avut până acum profesori invitați precum K.G. Hammar, de la Universitatea Lund din Suedia, Knud Jorgensen, de la Universitatea MF din Norvegia, Leo Perdue, de la Brite Divinity School din SUA, și mulți alții.
China se află la un moment de cotitură și de aceea avem și studii despre teologia politică. Mulți dintre cercetători se întreabă ce model de conducere politică trebuie să avem: american, englez, scandinav? Noi credem că trebuie să avem un model propriu. Avem, de asemenea, preocupări de etici sociale, de bioetică sau de ecologie. Un alt subiect amplu de studiu în institutul nostru este iconologia și spiritualitatea ortodoxă, ceea ce este nou pentru mediul nostru academic. Din păcate, nu se știu foarte multe despre literatura teologică din România, ci mai mult despre cea rusă.
Literatură ortodoxă în limba chineză
Cât de preocupați sunt intelectualii chinezi de studierea Ortodoxiei?
Pentru că studiile sino-creștine nu sunt promovate de vreo anumită Biserică, universitățile înscrise în proiectele noastre au diferite subiecte religioase. Spre exemplu, Universitatea din Sun Dong este preocupată în mod deosebit de studiul iudaismului, iar alte universități de catolicism sau de ortodoxie. Există o preocupare deosebită față de creștinismul ortodox datorită influențelor pe care le-a avut Uniunea Sovietică în China. Pornind de la influențele în economie și până la cele de nivel academic, s-a stabilit o legătură puternică cu Rusia. Mulți dintre cercetătorii chinezi cunosc limba rusă, literatura și gândirea poporului rus. Nu cunosc foarte bine însă teologia ortodoxă. Atunci când am început să traducem la institutul nostru și să le oferim literatură ortodoxă, mulți dintre intelectualii chinezi au fost impresionați, pentru că au înțeles mai bine mentalitatea rusă, influențată de Ortodoxie. În prezent suntem preocupați să traducem foarte multă filosofie ortodoxă din secolul al XIX-lea. Dar am observat în ultima vreme că intelectualii chinezi nu sunt mulțumiți doar cu literatura ortodoxă rusă, ci vor să cunoască mai multe și despre grecii, românii, sârbii ortodocși. Avem relații foarte bune cu Patriarhia Ecumenică, cu Patriarhia Moscovei, cu Biserica Ortodoxă a Ucrainei.
Ați asistat la convertiri în toți acești ani?
Targetul nostru nu sunt oamenii obișnuiți, ci elita intelectuală, profesorii, studenții. Nu mergem în rândul oamenilor, și de aceea ne permitem să traducem Grigorie Palama sau alți Părinți, pentru că oamenii de rând nu citesc asemenea cărți. Când citesc literatura creștină, oamenii sunt ghidați de propria formare, iar noi nu facem evanghelizare. Prezentăm o imagine a tuturor tradițiilor creștine și îi lăsăm pe ei înșiși să studieze, să perceapă ideile. Când citesc aceste surse, unii devin catolici, alții ortodocși. Dar nu este treaba noastră să convertim, ci să le oferim o imagine completă a creștinismului. Este o abordare interdisciplinară, pentru că intelectualii chinezi primesc ideile creștine prin intermediul propriilor setări culturale. Este singurul mod onest de a prezenta creștinismul, doar indisciplinar. Ei integrează creștinismul în propriul sistem de gândire. Singura preocupare a institutului nostru este de a spera ca într-o zi să avem o colaborare, o cooperare mai rodnică și să avem mai mult respect unul față de celălalt, nu să fim împotriva vreunei misiuni a Bisericii.
Înțeleg de aici că nu sunteți o instituție misionară…
În zilele noastre, China este foarte sensibilă la aceste lucruri. Dacă institutul nostru este identificat ca fiind unul misionar, imediat ar fi închis. Trebuie să spunem clar că nu suntem o societate misionară. Consecința muncii noastre poate să fie și convertirea unora. Împărtășim uneori credințele personale în discuții private, dar niciodată nu facem mărturisiri de credință publice. Este interzis în China. În plus, avem o apropiere ecumenică față de creștinism, deci nu suntem părtinitori, deși fiecare facem parte dintr-o anumită confesiune creștină. Dacă cineva este interesat mai mult de o anumită confesiune, îl rog pe preotul sau pastorul respectiv să continue activitatea ce ar duce la convertire.
China, rezerve față de creștinism
Cum ați descrie creștinismul din China?
Creștinismul a pătruns în China în trei valuri. Foarte devreme, acum 1.300 de ani, creștinismul a pătruns în China în timpul dinastiei Tang. Această misiune a durat 200 de ani, dar au fost alungați pentru că dinastia a crezut că misionarii ar putea distruge impactul ideilor budiste în societatea chineză. A doua oară, creștinismul a pătruns în secolul al XVI-lea, printr-o misiune a Bisericii Catolice, condusă de faimosul misionar Matteo Ricci. A durat această misiune aproape 200 de ani, dar a fost izgonită și acuzată că nu au știut nimic din cultura chineză și că au încercat să interzică cultul strămoșilor, lucru inacceptabil la acea vreme. Al treilea val de pătrundere a creștinismului s-a petrecut în secolul al XVIII-lea, prin intermediul protestanților. Aceștia nu au adus doar creștinismul în China, din păcate, ci și interesele economice europene. Aceste evenimente din istorie au lăsat urme adânci în societatea chineză. Intelectualii, în mod special, au anumite rezerve față de creștinism, în special față de protestantism. Avem o puternică tradiție culturală legată de confucianism, taoism și budism. De fiecare dată când creștinismul a venit în China în cele trei valuri amintite, a întâmpinat o puternică opoziție, în special din partea intelectualilor, care nu au acceptat aceste noi idei, zguduitoare pentru tradiția culturală chineză. Mai mult decât atât, așa cum și în România s-a experimentat acest lucru radical, în 1949, când comunismul a cuprins China, s-a promovat ateismul în rândul oamenilor. Religia a fost suprimată, iar intelectualii care au dorit să studieze religiile au fost forțați să se folosească de perspectiva marxistă, pentru a critica în mod special creștinismul. Lucrurile s-au schimbat din 1979, când China a adoptat politica ușilor deschise. La acel moment, intelectualii chinezi au reînceput să studieze cultura occidentală și au redescoperit creștinismul ca fiind dincolo de această civilizație. Din acest motiv, au studiat tot ceea ce înseamnă literatura, muzica, arta creștină. Eu însumi am descoperit creștinismul ca fiind un fenomen extraordinar. De data aceasta, au dorit să studieze creștinismul fără nici o urmă de sentiment negativ.
Câți creștini trăiesc astăzi în China?
Este dificil să spun exact. Există în China mai multe Biserici și numeroase mișcări evanghelice. Am estima numărul creștinilor din China undeva la 100 de milioane. Printre aceștia există și foarte puțini ortodocși, în special la granița cu Rusia, undeva la 10.000 de oameni. După cum vedeți, creștinismul este o minoritate, dar semnificativă.
De unde provin fondurile pentru susținerea activităților dumneavoastră?
Este foarte dificil să facem față cheltuielilor, mai ales că avem profesori angajați full-time și personal auxiliar. Avem propria fundație, care strânge bani pentru această activitate. Cam 70% din cheltuieli provin de la această fundație, iar de restul cheltuielilor mă ocup personal, tot prin strângere de fonduri.
Cum v-ați simțit la Sibiu și în România?
A fost o onoare pentru mine să vizitez Sibiul și Facultatea de Teologie Ortodoxă de aici, o instituție cu o asemenea istorie și un prestigiu internațional. Sincer vorbind, înainte să vin în România, nu știam prea multe despre Sibiu și despre Facultatea de Teologie de aici. Auzisem că la această instituție există teologi de marcă. Din experiența mea cu familiile ortodoxe, m-am simțit foarte bine, foarte optimist. (Interviu publicat în săptămânalul Lumina de Duminică din data de 10 noiembrie 2013)
