În Duminica a XXVI-a după Rusalii, la 17 noiembrie 2013, Preasfințitul Părinte Emilian Lovișteanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, a oficiat Sfânta Liturghie la Biserica „Sfinții Voievozi” din parohia Fometești, localitatea Slătioara, județul Vâlcea.
În cuvântul de învățătură, potrivit arhiram.ro, Preasfințitul Părinte Emilian Lovișteanul a tâlcuit pericopa evanghelică, arătând importanța faptului că trebuie să fim harnici și darnici, nu leneși și săraci. Mântuitorul Hristos ne îndeamnă să muncim, să apreciem oamenii harnici și milostivi, fără a încuraja pe oamenii care sunt săraci din cauza faptului că nu muncesc.
La final, Preasfinția Sa l-a felicitat pe părintele paroh Ion Mihăilescu pentru frumoasa activitate pastorală și misionară desfășurată în cadrul parohiei, iar părintele a mulțumit pentru vizita și binecuvântarea arhierească dăruită credincioșilor Parohiei Fometești.
La eveniment au mai participat: Părintele Mihai Cârțan, Protopop de Horezu, preoții de la parohiile învecinate și numeroși credincioși din localitate și din împrejurimi.
După Sfânta Liturghie, a urmat slujba de sfințire a locului pentru construirea unei capele mortuare cu hramul „Sfinții Voievozi Mihail și Gavril”, în incita biserici parohiale.
Biserica parohială cu hramurile „Sfinții Voievozi Mihail și Gavril” și „Sfinți Împărați Constantin și Elena”, din Satul Fometești, Comuna Slătiora, Județul Vâlcea, a fost construită între anii 1970-1978 în centrul satului.
Istoria biserici începe din anul 1556, unde au zidit o biserică din lemn peste Măgurele, aproape de râul Marița, unde a existat până în vremea lui Alexandru Ioan Cuza Vodă, până în anul 1864.
După reforma agrară în anul 1864 când locuitorii acestor sate au primit pământ în frunte cu Părintele Constantin Pranda, Părintele Ioniță Popescu, Ispar Diaconescu și alții, au mutat biserica din lemn pe noua vatră a satului Fometești în anul 1871. Această biserica mutată și reconstituită din același material lemnos a servit ca locaș de cult până în anul 1970, luna Septembrie, ziua 26, când a fost închisă pentru a evita un accident.
Zidirea din temelie a actualei biserici s-a făcut după proiectul întocmit de Arhitectul Nicolae Ghika-Budești și s-a executat de Consiliul parohia și săteni în frunte cu Părintele paroh Iconom Rădulescu Ghe. Ion.
La construirea acestui edificiu au contribuit Patriarhul Justinian, PS Iosif, Episcopul Râmnicului și Argeșului, Diacon Dr. Petru I David, enoriașii parohiei precum și unele parohi vecine.
Pictura murală în frescă a fost executată de Pictorul Mociulschi Mihai Bogdan și Mărculescu Radu, ambii din București. Lucrările de sculptură în lemn au fost realizate, executate de către Chivu P. Petre, cântăreț bisericesc.
Târnosirea acestui sfânt locaș a fost făcută de către Preasfințitul Părinte Iosif, Episcopul Râmnicului și Argeșului, la data de 1 noiembrie 1978.
