Teologia ortodoxă predată la Facultatea de Teologie Ortodoxă din München are misiunea de a face cunoscută tuturor creștinilor de acolo lumea parțial necunoscută de ei a ortodoxiei și de a expune adevărul despre Dumnezeu, om și lume, așa cum ni l-a dat Însuși Dumnezeu. Posibilitatea de a studia în Germania teologie ortodoxă, la o universitate de stat, este ceva unic în întreaga Europă Occidentală.
Despre cercetarea teologică în spațiul germanofon, despre dialogul cu celelalte teologii creștine din München și despre Facultatea de Teologie Ortodoxă de acolo, am avut plăcerea să vorbim cu prof. dr. Konstantin Nikolakopoulos, profesor de teologie biblică în cadrul facultății.
Pentru început, spuneți-ne câteva cuvinte legate de istoria acestei instituții, bineînțeles în punctele ei cele mai importante.
Mă voi referi la principalele etape ale înființării acestei facultăți. În anul 1984, a fost mai întâi întemeiată aici o catedră, pe atunci cu profesorul Nikolaou, care preda teologie ortodoxă în general. Apoi, zece ani mai târziu, aproximativ în anul 1994-1995, a avut loc o dezvoltare a acelei mici unități de învățământ academic, prin transformarea ei într-un institut teologic ortodox. Facultatea apare în documente până prin 2004 cu numele de „institut”. Apoi, s-a schimbat în această formă de astăzi „Ausbildungseinrichtung”, care desemnează statutul de facultate. O motivație a acestei dezvoltări a reprezentat-o vizita efectuată de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, care, în urma discuțiilor pe care le-a avut cu guvernul bavarez, a primit cadou încă trei catedre.
Noi suntem foarte bucuroși că avem aici, în inima Europei, un lucru important pentru întreaga Ortodoxie: o facultate de teologie ortodoxă independentă și autonomă. Noi folosim întotdeauna expresia: „ceva special”. Suntem ceva special, pentru că suntem într-adevăr singura facultate de teologie ortodoxă, cu studiu integral, din Europa de Vest. Suntem un unicat, în sensul că oferim un studiu teologic complet, cu obținerea unei diplome de licență, de masterat sau doctorat, și aparținem direct de o universitate de stat. Nu suntem o facultate mare, însă acoperim toate disciplinele teologice, adică teologia biblică, cea istorică și patristică, apoi cea sistematică și cea practică. În anumite specializări planul nostru de învățământ are prevăzută o colaborare cu alte facultăți, cu cea romano-catolică, cu cea evanghelică, cu Facultatea de Filozofie etc. Absolvenții primesc o diplomă în teologie ortodoxă, însă în pregătirea lor este prevăzută și o specializare mai profundă în teologia ecumenică.
Pentru ca studiul să fie unul cât mai elaborat, interesant, dar și captivant, ce profesori predau la această facultate?
În ceea ce privește corpul profesoral, aici predau doi profesori greci, eu și prof. Athanasios Vletsis, apoi, din România, prof. Adrian Marinescu. Alături de ei avem doi colaboratori, dr. Anargyros Anapliotis și drd. Georgios Vlandis. Colaborăm apoi cu alte facultăți de teologie ortodoxă din întreaga lume. Spre exemplu, mai avem un alt profesor din Bulgaria, care vine aici de două ori pe an, prof. Bojidar Andonov, altul din Cluj-Napoca, prof. Ioan-Vasile Leb, care oferă aici cursuri ca profesori invitați. Așadar, ne bucurăm de o prezență academică multiortodoxă, susținută și de existența unui număr de studenți și el foarte divers, și anume din toate țările ortodoxe. Sunt și alți colegi, inclusiv din alte facultăți de teologie ortodoxă din afara Germaniei, care predau aici din când în când, așa cum este preotul român Mircea Basarab din München, sau, cum s-a întâmplat în semestrul precedent, când a venit aici colegul sârb prof. Rodoljub Kubat din Belgrad. De asemenea, în luna decembrie va veni aici, din nou de la Cluj, prof. Stelian Tofană. Prin urmare, vin întotdeauna profesori noi, în așa fel încât studiul să fie cât mai interesant. În afară de programul de studiu normal, avem organizată o relație foarte strânsă cu alte facultăți de teologie ortodoxă din Europa, prin intermediul schimbului academic Erasmus. Vin prin urmare aici persoane din multe facultăți, din Grecia, Bulgaria, România, Slovacia, Finlanda, dar și din țări care nu aparțin Uniunii Europene.
Care este mai precis locul acestui institut în spațiul teologic ortodox? Dacă aici sunt predate toate cele patru domenii teologice, ce atenție i se acordă disciplinei liturgică?
Mai întâi, noi avem legături foarte intense cu celelalte facultăți de teologie ortodoxă din lume și suntem, așa-zicând, la același nivel în ceea ce privește organizarea instituțională. Altfel spus, diploma noastră este recunoscută ca având aceeași valoare în toată lumea ca și cea obținută în celelalte facultăți; ca diplomă de teologie ortodoxă. Programul de studiu, adică diversele materii care sunt aici predate, nu sunt altele decât cele predate în celelalte facultăți de teologie ortodoxă. Doar că, așa cum am spus, noi avem aici ca studiu special teologia ecumenică, pentru că în Germania sunt foarte importante legăturile cu celelalte Biserici creștine.
Studiul liturgic este pentru noi foarte important. Avem în München, în apropiere, o biserică universitară, o biserică veche, istorică, greacă, pe care noi o folosim ca paraclis al facultății. Prin urmare, noi legăm strâns studiul academic cu slujbele bisericești, la care participăm cu toții de mai multe ori în fiecare semestru. Ceea ce este mai special poate fi văzut într-un alt aspect foarte important, adică atunci când în urmă cu câțiva ani nu toate catedrele erau ocupate. Din acest motiv a trebuit să apelăm la profesori invitați. În mod special am invitat diverși profesori din diferite țări ortodoxe pentru liturgică și practică liturgică, tocmai ca studenții noștri să facă experiența practicii liturgice din mai multe zone ortodoxe. În afara cursurilor care au loc aici, avem un program regulat de vizitare a tuturor parohiilor ortodoxe din München. Este vorba de peste zece parohii ortodoxe, aparținând tuturor naționalităților ortodoxe. Ne străduim așadar să legăm studiul academic de experiența liturgică și pastorală. Astfel, avem și un spiritual pentru studenți, care este recunoscut oficial de către universitate.
Ce perspective are un absolvent după terminarea studiului în această facultate? Este angajat institutul, prin tot ceea ce oferă, în slujirea Bisericii Ortodoxe?
La încheierea studiului, studenții au mai întâi posibilitatea să devină preoți. Noi ne socotim, ca instituție, în slujba tuturor Bisericilor Ortodoxe care activează în Germania și mai mult, în întreg spațiul germanofon. Prin urmare, ne îngrijim și de creșterea sau viitorul eparhiilor ortodoxe din Germania. Mulți absolvenți devin preoți, în special pentru spațiul de limbă germană. Să nu uităm: doar acești absolvenți dețin pregătirea necesară pentru a sluji Bisericii aici, în Germania. Absolvenții noștri pot să devină și profesori de religie. Acest lucru înseamnă că ora de religie ortodoxă este, alături de cea romano-catolică și evanghelică, recunoscută în toate școlile ca a treia posibilitate de studiere a religiei creștine și există, prin urmare, posibilitatea ca absolvenții noștri să fie angajați ca profesori de religie în întreaga Germanie. Mai sunt și alte posibilități. Spre exemplu, studenții pot fi angajați sau colaboratori într-una din eparhiile ortodoxe.
Care este procentul românilor care au studiat și studiază aici, raportat la numărul total de studenți pe care i-ați format?
Numărul studenților români a fost la noi întotdeauna mare, raportat la numărul total de studenți. Întotdeauna, cel puțin zece procente din numărul de studenți au fost români. Și este un procent mare dacă ținem cont de faptul că aici vin studenți din toate țările ortodoxe: sârbi, bulgari, români, georgieni, greci și, mai mult, germani, inclusiv neortodocși. Unul dintre primii studenți, care apoi a obținut și titlul de doctor, a fost pr. Ioan Moga din România. A studiat aici la institut, apoi a fost asistent, iar după obținerea titlului de doctor a fost numit asistent în Viena, la Facultatea de Teologie Romano-Catolică. (Traducere din limba germană – prof. dr. Adrian Marinescu, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea „Ludwig-Maximilian”, München. Interviu publicat în Ziarul Lumina din data de 19 noiembrie 2013, semnat de diac. Ștefan Sfarghie )
