Nascut la 27 aprilie 1882, in judetul Bistrita-Nasaud, Nicolae Balan a fost profesor la Institutul Teologic-Pedagogic din Sibiu, apoi mitropolit al Ardealului. Principalele repere din viata mitropolitului Nicolae Balan ne-au fost prezentate de catre pr. prof. acad. dr. Mircea Pacurariu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxa ‘Andrei Saguna’ din Sibiu: ‘S-a nascut la 27 aprilie 1882, in casa pr. Vasile Balan si a sotiei sale, Maria, in satul Blajenii de Sus, judetul Bistrita-Nasaud. A urmat cursurile renumitului Liceu Graniceresc din Nasaud, in care a invatat si George Cosbuc si viitorul patriarh Miron Cristea, apoi s-a inscris la renumita Facultate de Teologie din Cernauti care i-a conferit doctoratul in Teologie. A urmat si studii de specializare la Facultatile de Teologie Catolica si Protestanta din Polonia. Cu o asemenea pregatire cuturala, in toamna anului 1905, mitropolitul Ioan Metianu de la Sibiu l-a numit profesor la Institutul Teologic sibian, unde a predat timp de 15 ani Dogmatica, Apologetica, Morala si Catehetica. In februarie 1920 a fost ales cu mare insufletire, de catre Congresul National Bisericesc al Mitropoliei Ardealului, in scaunul de arhiepiscop al Sibiului si mitropolit al Ardealului. A pastorit timp de 35 de ani, din 1920 pana la 6 august 1955, cand a trecut la Domnul si cand a fost ingropat in mormantul pe care si-l pregatise din vreme la manastirea brancoveneasca de la Sambata de Sus’.
Parintele prof. acad. dr. Mircea Pacurariu ne-a mentionat si activitatea deosebita a mitropolitului Nicolae Balan in plan cultural si teologic, precum si activitatea misionara si de ctitorire de lacasuri de cult a mitropolitului Nicolae Balan: ‘A ridicat vechiul Institut Teologic din Sibiu de la 3 ani de studii la 4 ani, cu dreptul de a conferi licenta; a indrumat activitatea Liceului Ortodox ‘Andrei Saguna’ din Brasov, a Scolii Normale Ortodoxe ‘Andrei Saguna’ din Sibiu, a Liceului Ortodox ‘Avram Iancu’ din Bran; a tiparit aproximativ 300 de lucrari cu profil teologic sau de alt gen in tipografia arhidiecezana; a trimis la studii zeci de tineri teologi care apoi au fost promovati ca profesori la Academia Teologica sau la scolile bisericesti pe care le-am pomenit mai sus; a indrumat si a sprijinit Internatul Teologic din Sibiu, orfelinatul din Sibiu ingrijit de Biserica; a cerut preotilor sa faca mai multe colecte pentru sprijinirea celor 80 de familii de mineri care au pierit intr-un grav accident de mina la Lupeni, in 1921; a sprijinit pe credinciosii moldoveni din timpul secetei din 1947. Pe taram ctitoricesc mentionez faptul ca el a refacut din temelie manastirea brancoveneasca de la Sambata de Sus, unde isi doarme somnul de veci; in timpul pastoririi sale au fost ridicate aproximativ 150 de biserici pe cuprinsul Arhiepiscopiei Sibiului; in anul 1918 s-a implicat direct in actiunile Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918; a protestat impotriva rapirii Basarabiei de catre fostul stat sovietic, din iunie 1940, iar in primii ani ai razboiului a condus o misiune bisericeasca transilvaneana in Basarabia si in Transnistria pentru a ajuta la refacerea vietii bisericesti de acolo’.
Nu in ultimul rand, pr. prof. acad. dr. Mircea Pacurariu ne-a evidentiat si activitatea ecumenica a mitropolitului Nicolae Balan: ‘Mitropolitul Nicolae Balan s-a numarat printre pionerii ecumenismului romanesc. A fost prezent la marele congres ecumenic de la Stockholm (august 1925), apoi la Berna (1926) si a militat mereu in cadrul Sf. Sinod ca Biserica noastra sa-si trimita reprezentanti la toate intrunirile ecumenice care aveau loc in vremea respectiva. A tinut relatii cu alte Biserici Ortodoxe, a facut un pelerinaj la Locurile Sfinte in 1925, in fruntea a 160 de clerici si credinciosi, a vizitat pe patriarhul Ierusalimului, a primit la Sibiu delegatii bisericesti de peste hotare, printre care as aminti si vizita patriarhului Alexei al Moscovei si a toata Rusia, in 1947, cand patriarhul a vizitat si Iasul, dar si alte localitati din tara’.
