Preasfințitul Ioachim Băcăuanul va oficia sâmbătă, 15 februarie 2014, Parastasul pentru episcopul Melchisedec Ștefănescu. Anul acesta se împlinesc 191 de ani de când s-a născut vrednicul ierarh, cunoscut sub numele de „părintele Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române”.
Episcopul Melchisedec Ștefănescu va fi comemorat sâmbătă, 15 februarie 2014, la Catedrala Arhiepiscopală din Roman, cu prilejul împlinirii a 191 de ani de la naștere, potrivit epr.ro. După oficierea Sfintei Liturghii, se va sluji Parastasul pentru ierarhul care a păstorit scaunul vlădicesc de la Roman, iar apoi va avea loc o procesiune spre sediul Fundației „Episcop Melchisedec” din Roman. „Parastasul pentru episcopul Melchisedec Ștefănescu va fi oficiat de Preasfințitul Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, alături de un sobor de preoți și diaconi. În cadrul slujbei, Preasfinția Sa va evoca personalitatea marelui ierarh, care a coordonat activitatea Eparhiei Romanului în cea de-a doua jumătate a veacului al XIX-lea, fiind una din personalitățile de semă ale Bisericii Ortodoxe Române din toate timpurile. Slujba de pomenire va fi urmată de o procesiune spre sediul Fundației „Episcop Melchisedec”, care a fost reînființată prin grija Preasfințitului Ioachim Băcăuanul. Aici va avea loc o ceremonie la care vor fi prezenți beneficiarii centrului de zi din cadrul fundației, precum și angajații instituției”, a relatat pr. Constantin Gherasim, inspector în Probleme de tineret și mass-media al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului.
Episcopul Melchisedec Ștefănescu s-a născut la 15 februarie 1823, în localitatea Gârcina din județul Neamț, într-o familie de preot, și a decedat la 16 mai 1892, în Roman. A făcut studii la Seminarul de la Socola (1834-1841 și 1842/43), apoi la Academia duhovnicească din Kiev (1848-1851), unde a obținut titlul de „Magistru în teologie și litere”. A fost învățător în Șerbești – Neamț (1841-1842), profesor suplinitor la Seminarul de la Socola (1843-1848), din nou profesor la același seminar (1851-1856), apoi profesor și director la Seminarul Teologic Liceal Ortodox din Huși (1856-1861). S-a călugărit cu numele Melchisedec (1843), fiind hirotonit ierodiacon (1844) la Socola, apoi ieronionah în Lavra Pecerska din Kiev (1851), protosinghel (1952) și arhimandrit (1853). A fost locțiitor de episcop la Huși (1861-1864), fiind hirotonit arhiereu cu titlul „Tripoleos” în 1862, locțiitor (1864), apoi episcop eparhiot – numit prin decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza – al noii eparhii a Dunării de Jos, cu reședința în Ismail (1865-1879). La 22 februarie 1879 este ales episcop al Romanului, unde a păstorit până la moarte.
