S-au împlinit marțea aceasta 89 de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie. Hotărârea a fost luată de Sfântul Sinod la 4 februarie 1925. Ideea fusese formulată însă, cu câțiva ani mai devreme, imediat după Marea Unire.
„Această ideea a fost pentru prima dată formulată de către un consilier de la Arad, Gheorghe Ciuhandu, în cadrul congresului preoțimii ardelene de la Sibiu în 1919. Apoi, alte personalități de frunte ale culturii românești, ale istoriei noastre din acea vreme, istorici precum Nicolae Iorga sau Ioan Lupaș în frunte cu Mitropolitul Primat ales în 1919, la sfârșitul anului, în mod semnificativ în persoana lui Miron Cristea, fost episcop de Caransebeș pentru a se da consistență unirii cu Ardealul în general, și cu regele Ferdinand au continuat să prezinte această necesitate ca un fapt firesc rezultând dintr-o întreagă istorie. S-a mai așteptat o vreme pentru că pe deoparte trebuia realizată unificarea bisericească a tuturor teritoriilor care intraseră în hotarele României Mari și pe de altă parte trebuia adoptată și legislația bisericească unitară, fapt realizat în urma Constituției. Deci, s-a așteptat realizarea constituției din 1923 și apoi legislația bisericească consecutivă a acestui moment fapt care s-a împlinit chiar în anul 1925, în luna martie. Practic acest proces de așezare pe noi temelii legislative a vieții bisericești a mers mână în mână cu necesitatea proclamării patriarhatului”, a precizat pentru TRINITAS TV Pr. Cons. Florin Șerbănescu, Sectorul Cultură și Patrimoniu Religios al Patriarhiei Române.
Hotărârea Sfântului Sinod a fost confirmată prin Decretul Regal din 25 februarie 1925.
„În martie s-a făcut deja cunoscută această hotărâre, această decizie a poporului român, a Bisericii Ortodoxe Române Bisericilor Ortodoxe surori venind apoi, din cauza unor schimbări la conducerea Patriarhiei Ecumenice, confirmarea acestui statut de Patriarhie abia în timpul Patriarhului Vasile al III-lea, la sfârșitul lunii iulie a anului 1925, iar pe 27 septembrie, într-o zi de duminică a fost adus documentul de recunoaștere la București și a fost citit în mod solemn în catedrala devenită, din acel an 1925, Catedrală Patriarhală, pe lângă statutul de Catedrală Mitropolitană de până atunci”, a spus Pr. Cons. Florin Șerbănescu, Sectorul Cultură și Patrimoniu Religios al Patriarhiei Române.
Mitropolitul primat Miron Cristea devenea „Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Ungrovlahiei și Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române”.
„În urma recunoașterilor venite și din partea celorlalte Biserici Ortodoxe surori și a comuniuni declarate de Biserica noastră cu întreaga Ortodoxie din punctul de vedere al învățăturii dogmatice, de credință, s-a putut organiza evenimentul de la 1 noiembrie de la 1925, care s-a amânat până la această dată din cauza unei suferințe fizice a Regelui Ferdinand. Atunci a avut loc Sfânta Liturghie, apoi un cortegiu a mers în frunte cu încă Mitropolitul Primat pe atunci, Miron Cristea, la palatul regal și acolo Miron Cristea a primit investitura ca prim Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române primind cârja de patriarh după care cortegiul a parcurs drumul pe jos de la palatul regal la Catedrala Patriarhală și acolo a avut loc ceremonia de înscăunare”, a mai spus Pr. Cons. Florin Șerbănescu, Sectorul Cultură și Patrimoniu Religios al Patriarhiei Române.
Construirea Catedralei Mântuirii Neamului a fost o dorință manifestată încă din primii ani de patriarhat ai Bisericii Ortodoxe Române, dorință perpetuată, de-a lungul timpului, de toți Întâistătătorii Bisericii noastre.
„1925, începând cu acest moment, 4 februarie, rămâne așadar o filă luminoasă de însemnătate excepțională în viața noastră bisericească, să nu uităm printre altele că în cuvântul rostit de primul Patriarh Miron Cristea îndată după înscăunare în care s-a pus problema necesității unei Facultăți de Teologie în țară, trimiterea de studenți români la studii în străinătate, a spus Patriarhul Miron Cristea răspicat despre necesitatea înălțării unei Catedrale a Mântuirii Neamului. Iată că peste timp continuitatea vieții noastre bisericești în seria patriarhilor care s-au succedat în fruntea Bisericii noastre de la Patriarhul Miron Cristea până la Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a dus istoria noastră până la momentul în care cu ajutorul lui Dumnezeu vedem împlinindu-se acest vis, Catedrala Mântuirii Neamului”, a mai spus Pr. Cons. Florin Șerbănescu, Sectorul Cultură și Patrimoniu Religios al Patriarhiei Române
Patriarhia Română păstorește în prezent peste 20 de milioane de credincioși, aflați atât între granițele actuale ale României, cât și în alte țări de rezidență.
