Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului a slujit în Duminica a 20-a după Rusalii (18 octombrie 2015) în Filia Stăncilova a Parohiei Șopotu Nou din Protopopiatul Băile Herculane, după cum informează Diac. Pavel Canea, Darius Herea de la Biroul de Presă al Episcopiei Caransebeşului.
Cu acest prilej ierarhul a târnosit biserica recent construită, cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel și Sfântul Apostol și Evanghelist Luca, după care înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, a săvârșit Sfânta Liturghie. La acest moment important din viața localității au fost prezente autoritățile locale, precum și un număr însemnat de credincioși. În cadrul Sfintei Liturghii părintele paroh Samuel Cornel Șendroni a fost hirotesit iconom-stavrofor, iar tuturor ctitorilor și binefăcătorilor, care au contribuit la ridicarea bisericii, li s-a oferit acte de cinstire. Răspunsurile liturgice au fost date de către Grupul psaltic Ethos al Episcopiei Caransebeșului.
„După cinci ani de osteneală și jertfă părintele Samuel, dimpreună cu toți ctitorii, care azi au primit acte de cinstire din partea noastră, au reușit să finalizeze o biserică atât de necesară pentru cei aproximativ 250 de credincioși, care viețuiesc pe aceste meleaguri. Am considerat de bine ca pe lângă hramul inițial, această biserică să mai aibe un al doilea hram și anume sărbătoarea de astăzi «Sfântul Apostol și Evanghelist Luca», mai aleas că în urmă cu două săptămâni moaștele sfântului au binecuvântat Eparhia noastră. Îi mulțumim bunului Dumnezeu că ne-a ajutat să avem un timp favorabil, ca astăzi să ne bucurăm și să ne veselim duhovnicește, văzând cu ochii noștri un vis împlinit, o biserică înălțată pentru credincioșii harnici și darnici din acest colț al Episcopiei istorice a Caransebeșului”, a subliniat Preasfințitul Părinte Lucian.
Piatra de temelie a bisericii din Filia Stăncilova a fost aşezată în 19 iunie 2010, de către Preasfințitul Părinte Lucian.Localitatea Stăncilova este o aşezare izolată situată între Valea Almăjului şi Cheile Nerei. Credincioşii nu au beneficiat de un locaş de cult propriu fiind nevoiţi să parcurgă 8 kilometri prin pădure până la biserica parohială din Şopotu Nou.
