Biserica ‘Sf. Antonie Curtea-Veche’ din Bucuresti isi sarbatoreste cel de-al doilea hram

Biserica, monument istoric, a fost zidita de voievodul Mircea Ciobanu, intre anii 1558-1559, pe zidurile fostei biserici, inaltata initial de Mircea cel Batran. De-a lungul timpului, actuala biserica a trecut prin mai multe transformari. Dupa cutremurul din 1977, biserica a fost restaurata si s-au facut mai multe lucrari de consolidare. Slujba sfintirii lucrarilor de reinnoire a avut loc in ziua de 17 ianuarie 1983, fiind oficiata de catre PS Episcop Roman Ialomiteanul, Vicarul Arhiepiscopiei Bucurestilor. Amanunte despre istoria Bisericii ‘Sfantul Antonie Curtea-Veche’ din Bucuresti ne-a oferit parintele paroh Romulus Stanculescu: ‘Biserica Sf. Antonie Curtea Veche a fost numita asa pentru ca era in jurul Curtii Domnesti, era biserica voievodala. La inceput a avut hramul de Bunavestire, pentru ca atunci cand a fost zidita de catre Mircea Ciobanu, in anul 1558-1559, i-a dat hramul de Bunavestire. Hramul Sf. Antonie, adica al doilea hram, l-a primit in 1847, cand a fost un incendiu devastator care a distrus tot centrul Bucurestilor, chiar si biserica care purta hramul Sf. Antonie cel Mare sau biserica puscariasilor. Intrucat egumenul Visarion, rascolind in cenusa la acea biserica sa vada daca mai gaseste ceva, a descoperit numai icoana Sf. Antonie, icoana hramului de acolo, care a luat-o, a dat-o pictorului Lecca, dupa cum spune dansul, un stralucit profesor de desen si pictor la vremea respectiva, care a curatit-o, a luat-o si a asezat-o aici, langa icoana Buneivestiri. De la 1852, cand s-a facut resfintirea bisericii dupa incendiu, poarta si hramul de Sf. Antonie. Documentele spun ca ar fi existat si o alta biserica, mai veche, zidita de Mircea cel Batran, intemeietorul Curtii Domnesti, 1398-1401, si pe zidurile acele biserici, Mircea Ciobanu a construit actuala biserica’.

Comentarii Facebook


Știri recente

Factbox: Îmbătrânirea demografică în România

Sociologii şi demografii definesc îmbătrânirea demografică drept creşterea ponderii persoanelor vârstnice – de peste 65 de ani – în cadrul efectivului total al populaţiei studiate, în detrimentul celorlalte categorii de vârstă – tinerii şi adulţii,…