La 5 aprilie 2012, s-a semnat în Sala ‘Sfântul Ioan Casian’ din Palatul Patriarhiei un protocol de cooperare între Patriarhia Română, Universitatea ‘Al. I. Cuza’ din Iași și Universitatea din București. Documentul intensifică o colaborare dintre centrele de dialog și cercetare în teologie, știință și filosofie ale celor două instituții prin facultățile de teologie și contribuie la întărirea dialogului dintre teologie, filosofie și științe și la păstrarea, promovarea și transmiterea valorilor fundamentale ale cunoașterii și vieții spirituale.
Momentul solemn de la Patriarhie materializează o preocupare deja existentă între Patriarhia Română și cele două universități și totodată deschide direcții noi în aprofundarea cooperării în ceea ce înseamnă cercetarea și activitatea educațională. Protocolul a fost semnat de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, prof. dr. Vasile Ișan, rectorul universității ieșene, prof. dr. Mircea Dumitru, rectorul universității bucureștene, prof. dr. Gelu Bourceanu, directorul Centrului de cercetare interdisciplinară în religie, filosofie și știință al Universității ‘Al. I. Cuza’, pr. prof. dr. Ștefan Buchiu, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă ‘Justinian Patriarhul’, și conf. dr. Adrian Lemeni, directorul Centrului de dialog și cercetare în teologie, știință și filosofie al Facultății de Teologie Ortodoxă din București. Protocolul a fost citit, în cadru oficial, de diac. asist. univ. dr. Sorin Mihalache, implicat direct în activitățile care vizează acest dialog interdisciplinar, la nivel național, și care s-a îngrijit de realizarea acestui acord între universități și Patriarhie. Protocolul prevede sprijinirea activităților de cercetare și formare desfășurate de Centrul de cercetare interdisciplinară în religie, filosofie și știință al Universității ‘Alexandru Ioan Cuza’ din Iași și de Centrul de dialog și cercetare în teologie, știință și filosofie al Facultății de Teologie Ortodoxă ‘Justinian Patriarhul’ – Universitatea din București.
Direcții de abordare și avantaje ale acestui dialog
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care a încurajat și sprijinit de la începuturile sale dialogul dintre teologie, filosofie și știință, a definit câteva direcții de abordare a acestui demers. ‘În primul rând, mai mult de 45 de ani, în timpul regimului comunist, Facultatea de Teologie n-a existat în universitate și a fost marginalizată. Acum, noi avem o șansă mare și un risc mare. Riscul este să stăm în universitate doar ca prezență fizică, izolați, nu marginalizați, izolați chiar dacă am fi centrul din punct de vedere spațial. De aceea, trebuie să transformăm acest risc într-o șansă, și anume aceea a dialogului și a cooperării’, a menționat Patriarhul Daniel, care a precizat încă un motiv, respectiv de a continua opera Sfinților Părinți ai Bisericii, care au folosit științele vremilor pentru proclamarea și răspândirea Evangheliei iubirii lui Hristos la toate neamurile. ‘Modele în această privință sunt mai ales Sfinții Părinți capadocieni. În cartea Omilii la Hexaemeron, vedem că Sfântul Vasile cel Mare se folosește de toată cosmologia, de toată știința, pe care însă a folosit-o selectiv și a avut o înțeleaptă alegere nu numai a termenilor, ci și a modului de preluare a lor, ca posibilități de misiune, ca unele căi de a merge spre cultura greco-romană, care era foarte înaltă din punctul de vedere al cunoașterii.’
Avantajele acestui dialog se vor vedea în pastorația Bisericii, întrucât dialogul dintre teologie, filosofie și știință, a subliniat Patriarhul Bisericii noastre, este o continuare a tradiției patristice, iar implicit de aceste avantaje se va folosi și societatea. ‘Dialogul este foarte folositor, nu este vorba de o modă, ci de un mod de a fi noi înșine capabili de cooperare și îmbogățire reciprocă. Este foarte necesar acest dialog, mai ales pentru preoți, care au de păstorit nu numai oameni simpli și în vârstă, pe care-i conduc pe ultimul drum, după îngrijiri paliative, ci pot păstori și o mulțime de tineri și de intelectuali care pun întrebări și cărora, dacă li se explică credința în termeni accesibili lor, șansa pastorală este mult mai mare. În mod deosebit, acest dialog este necesar profesorilor de religie, pentru că avem curente diferite, avem întrebări multiple și este nevoie ca profesorii de religie, în consultare cu oamenii angajați în dialog, să poată fi ajutați, nu să dezvolte polemica, ci să poată explica fiecare opinia lui într-o formă neagresivă și în același timp atractivă’, a mai spus Patriarhul nostru.
În cele din urmă, Patriarhul a menționat câteva dintre condițiile de bază pentru realizarea unui dialog corect, în care trebuie să evităm confruntarea de tip polemic neproductiv care exista atunci când ideologia atee nega orice formă de cunoaștere, altă formă decât materialismul zis dialectic și istoric. ‘Trebuie să evităm această confruntare artificială, pe de o parte, și confuzia concordismului, pe de altă parte. Prin urmare, fără smerenie și onestitate și fără cercetare profundă și respect reciproc, dialogul nu poate continua într-o formă eficientă și demnă. Dialogul are o demnitate când este onest și când cei în dialog se respectă reciproc’, a mai spus Preafericirea Sa.
Cultivarea unor repere în planul edificării cunoașterii și vieții
De asemenea, rectorul Universității București, Mircea Dumitru, a precizat că ‘noi toți suntem un dialog, suntem permanent într-o cunoaștere în relație cu ceilalți și cu Dumnezeu în primul rând, iar dialogul nu este o vorbire, nu este un logos prin care noi ne împuținăm ființa, ci dimpotrivă, este o vorbire prin care ne sporim ființa, întotdeauna având în fața noastră pe cei cu care suntem în căutarea adevărului, a binelui și a frumosului. Sarcina pe care noi o continuăm este o sarcină a întregii culturi europene și creștine și fără îndoială că misiunea pe care o avem, atât personală, cât și instituțională, este să îi convingem pe cei care vor veni după noi, pe ucenicii noștri, că într-adevăr virtuțile trebuie foarte bine învățate și că noi toți putem ajunge la această stare, de împlinire de bine și de frumos, numai dacă învățăm împreună cu ceilalți, învățăm să-i ascultăm pe ceilalți, dacă acceptăm cu smerenie că putem greși și dacă ne dăm seama că întotdeauna căutarea adevărului nu este altceva decât o sarcină care se poate realiza în cooperare’.
După cum a subliniat rectorul Vasile Ișan, pentru Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’ protocolul reprezintă o încununare a unei colaborări de mai mulți ani. Pentru a justifica aceasta, Vasile Ișan a subliniat două motive esențiale, respectiv unul instituțional și altul academic. ‘Motivul instituțional este acela că Universitatea în bună măsură, ca și Biserica, lucrează sub specie aeternitatis. Educația universitară, cum bine știm, nu este doar un mod de a-ți câștiga decent existența, de a dobândi o calificare sau o profesie, ci și un mod de a întări spiritual persoana care trece prin Universitate. Mai mult decât atât, este o încercare în vremurile de azi, când asistăm la o fragmentare a științei și la o supraspecializare a educației, de a recupera completitudinea ființei umane și integritatea persoanei. Motivul academic ține de ceea ce face universitatea în misiunea ei esențială. Până la urmă, cum spunea un cunoscut filosof britanic, universitatea trebuie să fie o conversație permanentă între filosofie, științe, arte și, evident, spiritualitate, credința creștină. Prin urmare, ne străduim să facem acest lucru în Universitate, întărind printr-un protocol această colaborare informală care există de mulți ani’.
Moderatorul întâlnirii, conf. dr. Adrian Lemeni, a subliniat că dialogul dintre teologie, filosofie și știință nu reprezintă doar o coordonată academică motivată doar de o curiozitate de tip intelectualist, ci are în vedere cultivarea unor repere în planul edificării cunoașterii și vieții. ‘Edificarea spirituală și academică presupune inclusiv perspectiva eclesială, care poate să contribuie consistent și specific la acest dialog, întrucât vorbim despre un domeniu cu foarte multe riscuri. Este esențial să menționăm că trebuie evitate forțările de orice fel, fie antagonisme artificiale, fie forțări care pot conduce la confuzii și sincretisme. Tocmai asumarea perspectivei eclesiale, lucru materializat prin acest protocol, considerăm că este foarte importantă în ceea ce înseamnă dobândirea unei înțelegeri a unei viziuni în realitatea cercetată, care să depășească doar acumularea și procesarea de informații, oricât de performante ar fi ele.’
La acest eveniment au fost prezenți membri ai celor două centre de cercetare de la București și Iași, precum și ai Permanenței Consiliului Național Bisericesc, pr. prof. dr. Constantin Pătuleanu, consilier patriarhal la Sectorul Teologic-educațional, împreună cu pr. prof. dr. Gheorghe Popa, prorector al Universității ‘Alexandru Ioan Cuza’ din Iași, coordonatorul actualului program național ce vizează dialogul dintre teologie, filosofie și știință, în care Patriarhia Română și cele două universități colaborează.
Protocolul de colaborare
Având în vedere faptul că dialogul dintre teologie, filosofie și știință reprezintă o exigență academică permanentă în misiunea de educație și cercetare a oricărei universități, contribuind prin aceasta la păstrarea, promovarea și transmiterea valorilor fundamentale ale cunoașterii și vieții spirituale, Patriarhia Română, Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’ din Iași și Universitatea din București convin următoarele: Să sprijine prin mijloace financiare și logistice activitățile de cercetare și formare desfășurate de Centrul de cercetare interdisciplinară în religie, filosofie și știință al Universității ‘Alexandru loan Cuza’ din lași și de Centrul de dialog și cercetare în teologie, știință și filosofie al Facultății de Teologie Ortodoxă ‘Justinian Patriarhul’ a Universității din București; să sprijine editarea, tipărirea și distribuirea publicației semestriale ‘Journal for Interdisciplinary Research on Religion and Science’ (în format electronic și tipărit); să sprijine editarea, tipărirea și distribuirea publicației semestriale ‘Teologie, Filosofie, Știință – Revista Română de Dialog (în format electronic și tipărit); să co-editeze și să tipărească, prin cooperarea Editurii Universității ‘Alexandru loan Cuza’ din lași, a Editurii Universității din București și a Editurii Basilica a Patriarhiei Române, cărți cu subiecte specifice ariei privitoare la dialogul dintre teologie, filosofie și știință, în cadrul colecției Știință, Filosofie, Teologie – Dialog pentru cunoaștere’; să sprijine inițierea și dezvoltarea unor proiecte de cercetare și programe de formare în cooperare cu instituții de cercetare interdisciplinară din țară și din străinătate.
În aceste scopuri, Centrul de cercetare interdisciplinară în religie, filosofie și știință al Universității ‘Alexandru loan Cuza’ din lași și Centrul de dialog și cercetare în teologie, știință și filosofie al Facultății de Teologie Ortodoxă ‘Justinian Patriarhul’ a Universității din București se angajează: să co-editeze și să publice periodic și la termen ‘Journal for Interdisciplinary Research on Religion and Science’; să co-editeze și să publice periodic și la termen revista ‘Teologie, Filosofie. Știință – Revista Română de Dialog’; să realizeze de comun acord planul editorial și co-editarea cărților cu subiecte specifice ariei privitoare la dialogul dintre teologie, filosofie și știință, ce constituie colecția ‘Știința, Filosofie, Teologie – Dialog pentru cunoaștere’; să organizeze cursuri postuniversitare de formare interdisciplinară pentru profesorii din învățământul preuniversitar; să propună proiecte și programe de cercetare interdisciplinară și să implementeze proiectele agreate de Patriarhia Română și de conducerea Universității ‘Alexandru loan Cuza’ din lași și a Universității din București. (Articol semnat de Narcisa Elena Balaban și publicat în săptămânalul „Lumina de Duminică” din data de 22 aprilie 2012)
