Potrivit învățăturii creștine, omul care a fost creat de Dumnezeu nu se află într-o stare de repaus, într-o situație de autosuficiență, static, ci este într-o continuă mișcare, într-o dinamică lucrătoare potrivit chemării lui la „asemănarea” cu Dumnezeu; este chemat la desăvârșire. Lucrarea persoanei umane pentru a ajunge la desăvârșire se leagă de Dumnezeu și de împlinirea poruncilor divine, de aceea, ea se numește lucrare sfântă, căci de fapt omul este chemat la sfințenie.
Lucrarea aceasta se poate desfășura, creștinește vorbind, la nivel spiritual prin „rugăciune, care este raportarea omului la Dumnezeu, comuniunea și unirea cu El” (Sfântul Ioan Scărarul), dar nu se epuizează în aceasta, căci și toate cele pe care le face omul zi de zi prin lucrul mâinilor sau la un nivel intelectual pot să se încadreze într-o lucrare sfântă.
Mai multe informații în Ziarul Lumina.
