La Mănăstirea Putna din județul Suceava se încheie sâmbătă, 14 iulie 2012, ediția a XII-a a Simpozionului de istorie ‘Colocviile Putnei’, la care au participat cercetători de renume din Anglia, Franța, Polonia, Bulgaria, Moldova și România. Manifestarea, care a început pe 11 iulie, a fost dedicată împlinirii a 20 de ani de la canonizarea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare. Evenimentul este organizat cu binecuvântarea Înalt Preasfințitului Pimen, care a fost prezent la deschiderea lucrărilor.
Deschiderea oficială a simpozionului a avut loc miercuri, 11 iulie, în prezența Înalt Preasfințitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, care a oficiat un Te Deum, alături de un sobor de preoți, în prezența invitaților din țară și străinătate, informează Ziarul Lumina. Slujba, săvârșită în Paraclisul ‘Sfinții Apostoli Petru și Pavel’ al Mănăstirii Putna, a fost urmată de un parastas pentru istoricii Emil Turdeanu, Nicoară Beldiceanu și Petre Ș. Năsturel, cercetători ai personalității și faptelor lui Ștefan cel Mare.
În deschiderea ‘Colocviilor Putnei’ a vorbit prof. univ. dr. Ștefan Sorin Gorovei, de la Universitatea ‘Al. I. Cuza’ din Iași, care a prezentat ultimele numere ale revistei ‘Analele Putnei’, după care a urmat lansarea volumului ‘Mănăstirea Dobrovățului. Monografie arheologică și istorică’, în prezența autoarei Voica Maria Pușcașu. În continuare, Elka Bakalova a prezentat o comunicare pe tema sfintelor moaște și a icoanelor făcătoare de minuni din Ortodoxie, iar prof. univ. dr. Ștefan Sorin Gorovei a evocat trei istorici dedicați lui Ștefan cel Mare: Emil Turdeanu, Nicoară Beldiceanu și Petre Ș. Năsturel.
Joi, 12 iulie 2012, au susținut comunicări următorii invitați: Ovidiu Cristea și Marian Coman – ”O scrisoare pierdută’: Ștefan cel Mare și boierii de margine ai Țării Românești’, Liviu Pilat – ‘Misiunea lui Jan Ossolinski și problema Țării de Jos la sfârșitul domniei lui Ștefan cel Mare’, Sergiu Iosipescu – ‘Moldova lui Ștefan cel Mare și Sfânt – câteva contribuții’, Silviu Andrieș-Tabac – ‘Drapelele moldovenești din epoca lui Ștefan cel Mare. Bilanțuri sursologice și istoriografice’, Lucian-Valeriu Lefter și Tudor-Radu Tiron – ‘Boierii lui Ștefan cel Mare – începuturi și descendențe. Conexiuni genealogice și moșteniri heraldice’, Marius Diaconescu – ‘Caracterul stăpânirii feudelor ardelene de către Ștefan cel Mare’, Ștefan Andreescu – ‘Ștefan ‘cel Bătrân’ în cronica lui Giacommo di Pietro Luccari’, Ovidiu Cristea – ‘Pregătirea comemorării lui Ștefan cel Mare în 1954 potrivit unor documente ale Partidului Muncitoresc Român’, Jonathan Eagles – ‘Ștefan cel Mare and Nationalism: The Prince As an Ethnosymbol’, Ilona Czamanska – ‘Cultul domnilor sfinți în Europa Centrală și de Sud-Est în trecut și în epoca contemporană’ și Radu G. Păun – ‘Despre dimensiunea socială a daniilor moldovenești pentru Mănăstirea Hilandar de la Muntele Athos’.
Evocări ale voievodului canonizat acum 20 de ani
După cum a relatat arhim. Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna și exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, ieri-dimineață lucrările colocviului au continuat prin susținerea altor referate, după cum urmează: Marius Diaconescu – ‘Din urmările încuscririi lui Ștefan cel Mare cu Bartolomeu Dragfi’, Maria Magdalena Székely – ‘Ștefan cel Mare și Mănăstirea Bistrița’, ieromonah Dosoftei Dijmărescu – ”Domnul l-a iubit pe acesta’. Note privind fiul conducătorului în tradiția ortodoxă’, Mihai-Bogdan Atanasiu – ‘Un monah putnean din Țara de Jos: Dionisie Hudici’, Mihai Mîrza – ‘Tipografia Mitropoliei Moldovei la mijlocul secolului al XVIII-lea. Noi contribuții’, Ioan-Augustin Guriță – ‘Mitropolitul Gavriil Callimachi și Mănăstirea Putna’, monah Alexie Cojocaru – ‘Egumenii Mănăstirii Putna. Certitudini și incertitudini’, monah Timotei Tiron – ‘Un egumen al Putnei: Ghenadie Platenchi’, Liviu Papuc – ‘Arhimandritul Teofil Patraș – portret ‘en miettes”, monah Iustin Taban – ‘Optsprezece ani din viața Putnei în documente de arhivă (1900-1918)’, monah Ieremia Berbec – ‘Arhiepiscopul Victorin Ursache al Americii (1912-2001), arhim. Melchisedec Velnic – ‘Impactul Decretului 410/1959 asupra Mănăstirii Putna și a vieții monahale din Bucovina’.
Astăzi, vor conferenția: Margarita Kuiumdjieva – ‘Old Testament Figures of Power in Post-Byzantine Art: The Case of Moses’, Adrian Andrei Rusu – ‘Pe urmele Nodului lui Solomon în arta medievală de la granița secolelor XV-XVI. Ipostaze identificate’, Elena Firea – ‘Ciclul martiriologic al Sfântului Ioan cel Nou în frescele bisericii episcopale din Roman’, Nagy Pienaru – ‘O cronică otomană cu miniaturi’, Paraschiva-Victoria Batariuc – ‘Pietrele sculptate de la Putna – din istoriografia problemei’ și Ștefan S. Gorovei – ‘Legende, mituri și povești în istoria Mănăstirii Putna’.
Centrul de Cercetare și Documentare ‘Ștefan cel Mare’ al Sfintei Mănăstiri Putna a fost înființat la 2 ianuarie 2005, cu binecuvântarea Înalt Preasfințitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților. De la înființare până în prezent, Centrul a organizat la Mănăstirea Putna și la Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’ din Iași unsprezece ediții de comunicări științifice, sub numele ‘Colocviile Putnei’.
Aceste colovii au ca scop cercetarea epocii ștefaniene și a istoriei Mănăstirii Putna de la înființare până în prezent. ‘Începând cu ediția a IX-a a simpozionului, Centrul de cercetare al mănăstirii noastre s-a orientat și spre celelalte mănăstiri din Bucovina și din perioada Sfântului Voievod Ștefan cel Mare. Toate ctitoriile ștefaniene au un caracter unitar și au o istorie comună, dat fiind că toate au fost sub ocupație habsburgică timp de 200 de ani. Doresc să amintesc un cuvânt al lui Emil Turdeanu cu privire la opera și activitatea lui Ștefan cel Mare: ‘Opera lui Ștefan a crescut printr-un efort tenace și de lungă durată. Ea ne apare astăzi cu atât mai mare cu cât greutățile din care ea s-a rupt au fost mai aspre și cu cât ea răsfrânge mai limpede, până în cele mai risipite amănunte, voința de creație a unui om de geniu’. Iată că Emil Turdeanu îl numește pe Sfântul Voievod Ștefan ‘om de geniu’, ceea ce a și fost’, a spus arhim. Melchisedec Velnic, care a adăugat că referatele prezentate la ediția din acest an vor fi publicate în revista ‘Analele Putnei’ în numărul din 2013.
