Colina Patriarhiei înveșmântată în lumină pascală

Sărbătoarea Sfintelor Paști a adunat și anul acesta, pe Dealul Patriarhiei, sute de credincioși care, după ce și-au umplut sufletele de lumină prin postire timp de șapte săptămâni, au venit să-și umple și candelele cu Lumina Sfântă adusă de la Ierusalim și să retrăiască împreună bucuria Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, după cum informează „Ziarul Lumina”.

Nici măcar ploaia care în toiul nopții a început să cadă din belșug nu a reușit să-i risipească pe credincioșii veniți să-și spună unii altora că ‘Hristos a înviat!’. Toți au înțeles că Dumnezeu a binecuvântat, în această noapte, sufletele cu Lumină Sfântă și pământul cu apă. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel le-a spus credincioșilor că și ploaia trebuie primită ca o binecuvântare de la Dumnezeu, prin care se verifică deodată fidelitatea și curajul nostru, deoarece un bun creștin crede și se roagă indiferent dacă vremea este favorabilă sau nu.

La miezul nopții, preoții îmbrăcați în veșminte de sărbătoare au primit Sfânta Lumină de la Părintele Patriarh Daniel, după care au coborât în mijlocul credincioșilor și au împărțit-o tuturor. Dintr-o singură lumină s-a născut, în câteva momente, o binecuvântată pleiadă de lumini. ‘Aceasta este icoana Învierii lui Hristos Cel Unul din care noi primim lumina pentru învierea noastră a tuturor. Se vede deci, pe de o parte, trecerea de la întuneric la lumină, iar pe de altă parte, se vede că Hristos este începătura învierii celor adormiți. Învierea Lui este temelia învierii universale, a tuturor oamenilor’, a explicat Patriarhul nostru.

Învierea Domnului este inima cultului ortodox și temelia vieții creștine

După ce au primit Sfânta Lumină și s-au rugat împreună la slujba Învierii, credincioșii adunați în curtea Catedralei patriarhale au ascultat cuvântul de învățătură al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Preafericirea Sa a arătat că sărbătoarea Sfintelor Paști sau sărbătoarea Învierii Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos este inima cultului ortodox și temelia vieții creștine, amintindu-le credincioșilor de cuvântul Sfântului Apostol Pavel, care scria corintenilor în prima sa epistolă: ‘Dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este propovăduirea noastră și zadarnică este și credința voastră!’ (I Cor. 15, 14). Adevăratul creștin este cel care mărturisește, în primul rând, că Hristos a înviat și așteaptă cu speranță învierea morților și viața veacului ce va să fie, după cum mărturisim în Simbolul Credinței. ‘Adevărul Învierii lui Hristos este lumina vieții creștine. De aceea, Învierea lui Hristos este serbată nu numai în ziua de Paști, ci la începutul fiecărei săptămâni. Ziua întâi a săptămânii este ziua Învierii Domnului, adică ziua de duminică. Această zi, întâia a săptămânii, este lumină pentru toată săptămâna și pentru întreaga noastră viață. De la Învierea lui Hristos încoace, toată viața este orientată spre învierea universală’, a spus Patriarhul Daniel.

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a mai explicat că slujba de Înviere nu se săvârșește în interiorul bisericii, ci în afara ei pentru că ea privește pe toți oamenii, nu numai pe creștini. ‘Ea este o mărturisire în lume că toți oamenii sunt chemați la învierea cea de obște sau învierea universală și fiecare poate primi lumină, pace și bucurie din lumina, pacea și bucuria lui Hristos potrivit intensității credinței sale și potrivit iubirii sale față de Dumnezeu și față de semeni. Atâta lumină am adunat în candela sufletului nostru, cât am iubit pe Dumnezeu și pe semeni în viața aceasta.’

Toată credința Bisericii este rezumată în salutul pascal ‘Hristos a înviat!’

De asemenea, Preafericirea Sa a mai explicat că ‘Învierea lui Hristos, pe care o mărturisim atunci când intonăm Troparul Învierii, nu este o simplă revenire la viața pământească, nu este reanimarea unui cadavru, ci este omorârea morții, pentru că Hristos Cel înviat nu mai moare niciodată. El nu revine în lumea aceasta căzută, în care timpul și spațiul separă, în care sănătatea este amestecată cu boala, iar viața cu moartea. El intră în viața cea veșnică, cerească, unde nu este durere, nici suspinare și nici întristare, în viața cea nouă’. Explicând înțelesurile salutului pascal ‘Hristos a înviat! – Adevărat a înviat!’, Părintele Patriarh a arătat că acesta nu este nicidecum o formă de adresare folclorică, ci este o mărturisire de credință, întemeiată pe cuvintele Sfântului Apostol Pavel: ‘De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul și vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El, te vei mântui! Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturisește spre mântuire’ (Romani 10, 9-10). ‘Credința în Dumnezeirea și Învierea lui Hristos este condiția mântuirii noastre. Degeaba credem noi, în gândul nostru doar, că Hristos a înviat, dacă nu-L mărturisim cu gura. Prin aceasta arătăm că suntem creștini și toată credința Bisericii este rezumată în salutul pascal: ‘Hristos a înviat!’.’

Spre finalul cuvântului de învățătură, Întâistătătorul Bisericii noastre i-a îndemnat pe credincioși să fie mai aproape de cei aflați în boli și suferințe, împărtășindu-le lumina dreptei credințe și a faptelor bune și bucuria Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, Vindecătorul și Mântuitorul nostru.

Slujba a continuat cu partea numită Canonul Învierii Domnului și cu oficierea în Catedrala patriarhală a Sfintei Liturghii de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, slujitori ai Catedralei patriarhale. La finalul slujbei, Patriarhul României a oferit tuturor credincioșilor câte un cozonac, un ou roșu, o scrisoare pastorală de Paști și câte o iconiță cu Învierea Domnului.

Sfânta Lumină de la Ierusalim adusă pentru al patrulea an

Anul acesta, Lumina Sfântă s-a pogorât la Ierusalim la ora 14:24. Preafericitul Teofil, Patriarhul Ierusalimului, a împărțit Sfânta Lumină reprezentanților tuturor Bisericilor Ortodoxe la Biserica Sfântului Mormânt. În țara noastră, Sfânta Lumină a fost adusă, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, de o delegație a Patriarhiei Române condusă de Preasfințitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Avionul care a transportat delegația a ajuns pe Aeroportul Internațional ‘Henri Coandă’ în jurul orei 20:30. După o scurtă conferință de presă, Lumina Sfântă a fost împărțită reprezentanților mai multor eparhii din țară și ai protopopiatelor Capitalei.

Apoi, Sfânta Lumină a fost adusă la Catedrala patriarhală, unde a fost întâmpinată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, alături de care s-au aflat Preasfințitul Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, și preoții slujitori ai catedralei. Cu acest prilej, Preafericirea Sa a rostit un cuvânt prin care a arătat că Sfânta Lumină este un dar de la Dumnezeu, al iubirii Sale milostive, și în același timp este dovada că Hristos Cel înviat din morți este Lumina lumii, Lumina cea neînserată, Lumina Împărăției cerurilor, care este dăruită în arvună în lumea aceasta, în timpul vieții pământești, celor care-L iubesc pe Dumnezeu și se nevoiesc să fie bineplăcuți Lui împlinind poruncile Lui în viața lor. ‘Această Lumină Sfântă simbolizează și prezența Duhului Sfânt în Biserică, ce luminează conștiințele, încălzește inimile și întărește voința oamenilor credincioși să slujească lui Dumnezeu’, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Învierea vestită în 12 limbi

Vecernia Învierii, numită în popor și ‘a doua Înviere’, a fost săvârșită la Catedrala patriarhală de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfințitul Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, și un sobor de preoți și diaconi. În cadrul slujbei a fost citită în 12 limbi pericopa evanghelică de la Sfântul Evanghelist Ioan despre trecerea Mântuitorului prin ușile încuiate și arătarea către ucenicii Săi (In. 20, 19-25). ‘Această Evanghelie se citește în 12 limbi în amintirea celor 12 Apostoli care au fost trimiși de Mântuitorul Iisus Hristos să binevestească lumii Evanghelia Învierii, vestea cea bună că Hristos a biruit păcatul, răutatea, iadul și moartea. Grija Mântuitorului Iisus Hristos pentru mântuirea lumii se vede în faptul că trimite pe ucenici în lume la propovăduire, nu doar în poporul evreu, ci la toate popoarele. Deci, citirea în 12 limbi arată deodată numărul celor 12 Apostoli, dar și mulțimea popoarelor (pentru că cifra este simbolică), care vor auzi Evanghelia lui Hristos și vor crede în El dobândind astfel mântuirea. Așadar vedem că Biserica lui Hristos este deschisă în așa fel încât are vocația anume de a cuprinde toate neamurile’, a explicat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Preafericirea Sa a mai explicat că, pentru a intra la ucenicii Săi, Hristos nu a deschis ușile, ci a intrat prin ele, ceea ce înseamnă că Trupul Său înviat din morți nu mai poate fi limitat și oprit de nimic din lumea aceasta. ‘Deși este material, el este schimbat, nu mai aparține lumii acesteia coruptibile care limitează persoana în timp și în spațiu. Trupul Său este atât de înduhovnicit încât, printr-o lucrare minunată a Dumnezeirii Fiului, El înviază din mormânt fără să rupă pecețile care au fost puse peste piatra de la mormânt și trece prin ușile încuiate, stând în mijlocul lor și spunând: ‘Pace vouă!’. Trecerea aceasta prin ușile încuiate este semnul celei mai mari libertăți a lui Hristos Cel răstignit și înviat. Deci, Învierea îi dă Mântuitorului Iisus Hristos libertatea totală, în așa fel încât El nu mai poate fi reținut de nimic și de nimeni în lumea aceasta. Se arată când vrea El, cum vrea El și cui vrea El. De remarcat este faptul că nu s-a mai întâlnit după Înviere cu cei ce L-au urât, ci s-a întâlnit numai cu cei ce L-au iubit … poate și pentru a nu forța libertatea lor de a-L fi respins, dar mai cert este faptul că El are o relație cu oamenii de comuniune bazată pe libertatea voinței de a-L primi sau de a nu-L primi, de a-L iubi sau de a nu-L iubi.’

La finalul slujbei, Patriarhul nostru, clerul și toți credincioșii s-au închinat Icoanei Învierii, Sfintei Evanghelii și Sfintei Cruci, așezate pe iconostas.

Comentarii Facebook


Știri recente

Factbox: Îmbătrânirea demografică în România

Sociologii şi demografii definesc îmbătrânirea demografică drept creşterea ponderii persoanelor vârstnice – de peste 65 de ani – în cadrul efectivului total al populaţiei studiate, în detrimentul celorlalte categorii de vârstă – tinerii şi adulţii,…